Primul ajutor oferit în cazul unui stop cardio-respirator sau accident, până la sosirea ambulanței sau SMURD-ului, face diferența dintre viață și moarte. Dacă în unele orașe din afara țării se găsesc defibrilatoare amplasate în stradă precum cabinele telefonice la noi, în România, nici măcar trusele de prim ajutor din instituții nu se pot folosi. Dacă în Norvegia şi în Suedia aproape 90% din populaţie ştie să acorde primul ajutor, urmate de Germania şi Austria cu circa 80%, românii se mulțumesc să sune la 112. În Olt, doar câteva sute de persoane au urmat în ultimii ani asemenea cursuri, și acestea prin intermediul societăților, obligate de legislația sănătății și securității în muncă.
Dacă v-ați aflat vreodată în situația de a primi sau de a acorda primul ajutor unei persoane, cu siguranță știți cât de important este un curs de prim ajutor. Cu 12 ore de curs ce costă 150 lei sau poate fi urmat gratuit în schimbul voluntariatului în cadrul Crucii Roșii Olt, orice oltean poate fi apt de a oferi, la nevoie, primul ajutorul unui seamăn, ajutor ce-i poate salva viața sau preveni unele complicații ulterioare și ameliora suferința. Învățarea tehnicilor cheie de salvare a vieții până la sosirea ajutoarelor calificate- ambulanță sau SMURD nu este însă considerată prioritară de către olteni, până acum urmând aceste cursuri doar angajații unor societăți și instituții, obligați de legislația muncii care prevede ca o unitate să aibă o persoană instruită în acest sens la 10 angajați.
„De la începutul anului, au absolvit aceste cursuri 131 de persoane, angajați la 10 societăți din județ, mare parte angajați de pe platforma industrială a Slatinei. De anul acesta au venit și persoane fizice- mămici, doamne fără loc de muncă, certificatul fiindu-le un atu la o posibilă angajare”, declară Simona Capisizu, directorul Crucii Roșii Olt.
Numărul cursanților de anul acesta este unul bun, având în vedere că pe tot anul trecut au învățat să ofere prim-ajutor doar 112 persoane, iar în 2014 circa 200. „Aceștia știu acum să acorde prim ajutor în caz de leșin, plăgi, hemoragii, înec sau sufocare cu un corp străin, stop cardio-respirator, defibrilare, entorse, luxații, fracturi, intoxicații cu gaze sau medicamente, accident vascular cerebral, infarct miocardic, criza de epilepsie, hipo/hiperglicemie la diabetici, arsuri, electrocutări și, punctual, la diverse situații specifice locului de muncă. La cursuri îi întrebăm ce știu și am constatat că multe informații sunt transmise greșit din om în om”, explică directorul Capisizu.
Defibilatorul- speranță la viață crescută cu 50- 80%
Conform unui raport al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie, în Norvegia şi în Suedia aproape 90% din populație știe să acorde primul ajutor, urmate de Germania şi Austria cu circa 80%. Românii se mulțumesc să sune la 112. Așa se face că în unele orașe din afara țării se găsesc defibrilatoare amplasate în stradă precum cabinele telefonice, iar în majoritatea localităților străine aparatele salvatoare de vieți se găsesc măcar în instituțiile publice. Acestea au început să-și facă apariția și la noi, însă doar în câteva orașe precum București, Cluj sau Galați. Medicii spun că, dacă este folosit imediat, un astfel de aparat poate salva viața unui om care a intrat în stop cardio-respirator. Poate fi utilizat de oricine, în condițiile în care un robot ghidează pas cu pas operațiunea de salvare. În România, 50.000 de oameni mor anual în urma unui stop cardio-respirator, iar cele mai multe cazuri se petrec în locuri publice.
„Ar fi ideal să se investească și la noi în județ, măcar în Slatina, în defibrilatoare, mai ales în instituțiile cu mari aglomerări de persoane vârstnice, precum Poșta, Casa de Pensii, Casa de Sănătate. Defibrilatorul vorbește, dă indicații în limba română, îți indică pas cu pas ce trebuie făcut. Îți explică dacă este de făcut șoc sau nu este de făcut șoc. Șansele de supraviețuire ale bolnavului cresc cu 50- 80% dacă pacientul este resuscitat imediat cu ajutorul defibrilatorului automat. Indiferent că suntem la oraș sau la țară, până la intervenția ambulanței sau paramedicilor, intervenția pe loc este extrem de importantă. Manevrele de resuscitare mențin victima în viață, fără ele de multe ori se constată că specialiștii ajung prea târziu. Cele 7 minute cât reprezintă timpul de intervenție al ambulanței și SMURD-ului sunt prea mult, fac diferența dintre viață și moarte!”, mai spune directorul Crucii Roșii Olt.
Potrivit specialiștilor, după primele două minute de stop cardio-respirator, șansele de supraviețuire a victimei scad cu 10%. Fiecare minut care trece înseamnă cu 10% șanse mai puține pentru victimă.
Trusele de urgență din instituții, ineficiente
În lipsa defibrilatoarelor, oltenii n-au decât să se bazeze pe trusele de urgență, obligatorii la fiecare instituție. Însă nici acestea nu sunt de folos în multe cazuri. „Am constatat că trusele de prim-ajutor, obligatorii în instituții publice, școli, în mare parte sunt goale sau cu materiale pe care nu-l folosesc angajații pentru că nu există persoane calificate”, explică Simona Capisizu.
Școala nu prea învață cum să salvezi o viață
Școala îi pregătește sau nu pe elevi cum să salveze o viață. Deși Educația pentru sănătate este disciplină opțională aprobată de Ministerul Educației, școlile în care se predă se pot număra pe degete. În rest, depinde de implicarea diriginților. „Știu că se predă această materie la Liceul cu program Sportiv Slatina, la Școala nr.5 Slatina, la școlile sanitare. Cu siguranță este o disciplină la fel de importantă ca oricare alta. Am fost contactați pentru orele de dirigenție, simulări sau demonstrații la școli din Corbu, Izvoarele, Scornicești, liceele din Balș. Există interes din partea copiilor și a unor profesori pentru aceste cursuri și ar trebui găsită modalitatea ca cel puțin fiecare clasă să învețe aceste noțiuni, dacă nu un an școlar, măcar câteva ore”, este de părere Capisizu.
Ministerul Educației are în lucru un protocol cu Crucea Roșie, astfel încât profesorului absolvent al unui curs de prim-ajutor să i se acorde o recompensă în 5 credite pretransferabile.
În lipsa orelor obligatorii de Educație pentru sănătate, elevii învață cum pot fi de ajutor în cadrul proiectului „Sanitarii Pricepuți”, proiect ce poate fi derulat în orice școală sau liceu. De altfel, acest concurs este destul de popular printre elevii olteni, anul acesta având și reprezentanți la faza națională. Câștigători al fazei județene, cel mai bun echipaj al Oltului, cel al Colegiului „Radu Greceanu” Slatina, va participa la faza națională organizată pe 21 iulie la Poiana Pinului.
