Majoritatea cazurilor investigate de DNA și care implică mită îi vizează pe cei care au primit mita. Cei care au oferit mita sunt de multe ori protejați, prin prisma faptului că au denunțat infracțiunile înainte de sesizarea organelor de cercetare penală. Laura Codruța Kovesi anunță însă și măsuri radicale împotriva mituitorilor. Cei prinşi că au dat mită ar trebui să nu mai poată intra în domeniul achiziţiilor publice, a declarat luni procurorul şef al DNA.
”Într-un caz investigat anul trecut, în care a fost implicat un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii şi faptele de corupţie au vizat achitarea unui comision de peste 10% din valoarea contractului pentru achiziţionarea de aparatură medicală, investigaţiile, măsurile preventive şi trimiterea în judecată au vizat şi compania care a oferit mită. A fost solicitată şi luarea unei măsuri preventive faţă de aceasta companie, şi anume interzicerea pe o perioadă de 60 de zile de a încheia anumite acte juridice, cum a fost în speţa noastră contractul de achiziţie publică, dar şi interzicerea, pe o perioadă de 60 de zile, de a participa la proceduri de achiziţie publică. Cred că această abordare trebuie să o extindem şi în alte domenii, astfel încât cei prinşi o dată că dau mită să nu mai poată intra în domeniul achiziţiilor publice, indiferent cât de mare este compania, indiferent că vorbim despre o companie românească sau străină”, a spus Kovesi, la dezbaterea „Corupţia în sistemul de sănătate – prevenire şi investigare. Experienţă, bune practici şi provocări”, potrivit Agerpres.
În opinia sa, companiile în domeniul sănătăţii, şi nu numai, ar trebui să implementeze mecanisme adecvate să prevină corupţia.
”Un alt specific al cauzelor investigate de DNA în domeniul sănătăţii a vizat prestările de servicii în spitale. Analizele sau anumite investigaţii medicale, cum sunt ecografiile, tomografiile s-au decontat, deşi în realitate aceste servicii nu s-au prestat. Au fost identificate contracte cu furnizori privaţi, deşi spitalele aveau dotările necesare pentru anumite servicii sau medicamente, echipamente luate în comodat de la diverse companii private, pentru care s-au cumpărat apoi consumabile fără licitaţie. În toate aceste cazuri nu au fost investigate doar persoanele fizice, funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ceea ce este mai important este că au fost investigate persoanele juridice, companiile, firmele care au dat mită sau foloase ilegale pentru a câştiga contractele de achiziţie publică”, a adăugat Kovesi.
