Ion Creaţeanu este hotărât să readucă folclorul autentic oltenesc pe scenă, impunând soliştilor de la „Doina Oltului” să nu-şi mai promoveze creaţiile proprii, ci piese din lada de zestre a judeţului, printre care obligatoriu doinele. Considerând că mulţi dintre soliştii şi instrumentiştii angajaţi ai ansamblului nu sunt suficient de valoroşi, directorul a solicitat Ministerului Culturii o comisie de evaluare.
„Eu n-am venit la Doina Oltului să fac bani, ci să trag o dâră de lumină împreună cu ansamblul, care să rămână după noi! Am venit să salvez o corabie în derivă”, spune rapsodul popular Ion Creţeanu, unul dintre cei 20 de cobzari ai României, venit de curând la cârma Ansamblului Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiţionale „Doina Oltului”. Originar din localitatea olteană Voineasa, rapsodul Creţeanu şi-a propus să promoveze valorile Oltului, considerând că „judeţul Olt este mic ca întindere, dar mare ca spirit”. Ce-a găsit la „Doina Oltului” nu a fost tocmai pe placul descoperitorului de folclor arhaic, acesta constatând cu stupoare că repertoriul nu este tocmai autentic şi că profesionalismul nu există 100% decât în ceea ce-i priveşte pe dansatori, punând sub semnul întrebării prestaţiile artistice şi calităţile mai multor solişti şi instrumentişti al căror nivel nu ar fi tocmai demn de un ansamblu de calibrul celui oltenesc.
Gata cu „făcăturile de prost gust”, se promovează doinele
Prestaţia artistică a ansamblului va fi atent analizată înaintea fiecărui spectacol, directorul Creţeanu aprobând personal repertoriul. Soliştii nu vor mai primi acceptul de a-şi cânta propriile piese şi sunt îndrumaţi să descopere şi să promoveze tezaurul oltenesc. „Nu mai accept să se cânte în spectacole tot felul de prostii. Va fi foarte greu să-i dezobişnuiesc pe solişti, dar îi voi dezobişnui. Cântarea tradiţională înseamnă creaţia anonimă, venită din secole. Sunt de făcut săpături, soliştii ansamblului sunt şi plătiţi să facă cercetare. Tezaurul este imens. Spre exemplu, nea Lică Militaru are zeci de piese care pot fi cântate de soliştii de la Doina Oltului, Ileana Constantinescu, de asemenea, are zeci de piese. Mă deranjează să cânte creaţiile lor, alea sunt făcături de prost gust, nu-s de acord să fie cântate în spectacolele ansamblului. Ei trebuie să caute, lada de zestre e uriaşă. Nu le impun eu să cânte piese autentice, le impune „Constituţia”- titulatura Ansamblul profesionist pentru promovarea culturii tradiţionale. De aici decurg şi repertoriul, şi prestanţa noastră, şi imaginea. Noi suntem aici să evidenţiem imaginea judeţului, a creaţiei, a valorilor pe care acest judeţ le-a dat şi le va da în continuare”, ne-a declarat directorul.
Solist prin concurs, admis de juriu de profesionişti ai ministerului
În prezent, „Doina Oltului” are angajaţi 16 solişti: Cătălin Bărbulescu, Daniel Roşoga, Diana Stan, Dorina Mete, Florica Chircă, Gabriel Zăvoianu, Maria Ghinea, Maria Olteanu, Marian Toma, Marinela Dobriţoiu, Neta Soare, Sorina Dinu, Victoriţa Cică, Ştefan Constantin, Elena Lăceanu, Elena Toma. Nu toţi însă sunt consideraţi de Ion Creţeanu demni să reprezinte ansamblul oltenesc, aşa că a apelat la ajutorul unor specialişti pentru a trece prin „filtru” valoarea fiecăruia. „În primă instanţă, vom evalua soliştii, la ei sunt problemele valorice. La sfârşitul anului, potrivit legii, o comisie de la Ministerul Culturii va face evaluarea întregului ansamblu. Am solicitat această comisie, e legală, va fi alcătuită din mari specialişti. Trebuie să facem curăţenie. Legal nu pot fi daţi afară. Au fost angajaţi foarte uşor.”, explică Ion Creţeanu.
Pentru noua formulă, directorul mizează pe vocile tinere din judeţ să se prezinte la concurs, considerând că avem suficiente talente care ar merita să fie lansate. „De vreo patru ani fac parte din jurii naţionale şi am văzut la concursuri tineri pe care-i invit să intre prin concurs la Doina Oltului. Mizez pe tineri şi o să vă dau şi două nume: Carmen Budulan şi Ştefania Strejescu. Avem tineri valoroşi, cu voci frumoase, cu repertoriu ales. Invitaţia este lansată cu preponderenţă spre tinerii din judeţul Olt, să scoatem la lumină valorile judeţului. Emilia Dorobanţu n-avea voie să fie ratată, să nu cânte aici.”, mai spune acesta.
Dansatorii lăudaţi, instrumentiştii „puricaţi”
Alături de solişti, şi instrumentiştii vor fi evaluaţi, în prezent, din orchestra ansamblului dirijată de Cristian Dumitru făcând parte: Adrian Rizea, Costel Popescu, Costel Ţiţirigă, Daniel Dumitru, George Dumitru, Gabriel Dumitru, Marian Dobriţoiu, Marian Bărănescu, Marinel Rizea, Adrian Ioniţă, Ştefan Ducu şi Vicenţiu Tudorache.
De evaluare vor scăpa dansatorii, considerentele privind valoarea membrilor ansamblului fiind explicate de noul director ca „întemeiate pe cunoaşterea mea, pe acumulăruile mele făcute de 40 de ani”.
„Dansatorii sunt foarte buni, de mare calibru. Sunt cei mai buni dansatori din ţară. Este şi tradiţia. De exemplu, avem 1000 de copii căluşari în judeţ, nu e în nicio parte din ţară un asemenea fenomen”, spune rapsodul popular.
Doina şi căluşul, ambasadorii Oltului
Aşa cum căluşul nu lipseşte dintre dansurile olteneşti, tot aşa şi doina nu va lipsi din cântările soliştilor. Dorinţa lui Ion Creţeanu este de a duce doina şi căluşul pe scene internaţionale, fiind stabilite deja pentru acest an spectacole la Paris şi Kazahstan.
„Doina şi căluşul sunt în patrimoniul imaterial UNESCO. Noi, cei din stânga şi dreapta Oltului, avem cele două elemente, la mare înălţime. S-a doinit şi se doineşte în judeţul ăsta mic ca întindere, dar foarte mare ca spirit. În octombrie vom concerta la Paris, vom duce acolo doina şi căluşul de aici de la noi de acasă. Căluşul tradiţional necosmetizat, jucat ca odată, nerujat. Nu avem noi voie să umblăm, este sacru. Ăsta ne-a scos în lume, căluşul şi doina. Pe noi ne cheamă Doina Oltului, le spuneam şi când veneam colaborator. Aşa că toţi soliştii vor cânta o doină, obligatoriu.”, declară Creţeanu.
Ansamblul Profesionist pentru Păstrarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Doina Oltului” s-a înființat pe data de 6 decembrie 1979. Remarcându-se ca una din cele mai performante orchestre de muzică populară din țară, „Doina Oltului” a fost intens căutată de vedete ale muzicii populare românești care au fost fie angajați temporar, fie colaboratori permanenți: Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Gheorghe Roșoga. Ca membri fondatori s-au consacrat cu „Doina Oltului” la nivel național și internațional: Ioana State, Mariana Baciu, Tudorița Gorjanu, Elisabeta Turcu, Mariana Tărăbuță, Ștefan Ciucă, Dan Voinicu, Nicu Vitomireanu, Ion Liu și alţii.
