Spitalul Slatina, numit în scandalul dezinfectantelor diluate. Pătru: “Nici nu mă gândeam că ministerul verifică doar hârtiile, nu şi produsele!”

1101

Produse diluate pentru dezinfecţie şi infecţii neraportate- reprezintă principala problemă cu care se confruntă spitalele din România. Numele celei mai mari unităţi sanitare din judeţul Olt apare în scandalul dezinfectanţilor diluaţi printre unităţile la care s-au înregistrat produse neconforme. Aşadar, la Slatina s-a luptat împotriva infecţiilor cu soluţie îndoită cu apă, situaţie de neimaginat pentru conducerea medicală care a raportat anul trecut 128 de infecţii nosocomiale, numărul neestimând diagnosticul real.

Dacă nu te omoară operaţia, te poate omorî o infecţiie căpătată în spital- aşa stau lucrurile, potrivit statisticilor, la aproape trei sferturi dintre intervenţiile chirurgicale. Situaţie îngrijorătoare care arată cât de importante sunt substanţele dezinfectante folosite în spitale pentru viaţa pacienţilor. Iar atunci când plăteşti ceva, la costuri deloc mici, şi eşti înşelat cu o substanţă îndoită cu apă, mai ales când în joc este viaţa a milioane de pacienţi, situaţia nu mai este îngrijorătoare, ci penală. Scandalul pe această temă este în toi, după ce o anchetă realizată de Gazeta Sporturilor a scos la iveală grave nereguli privind infecţiile intraspitaliceşti, la spitalele din ţară ajungând dezinfectanţi cu o concentraţie mult mai mică decât cea contractată şi cu care ar trebui combătute infecţiile. Printre spitalele care apar într-o declaraţie a unui angajat al firmei distribuitoare la care se spune că s-au înregistrat neconformităţi privind calitatea produsului se numără şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. Care a combătut infecţiile cu substanţă îndoită cu apă.
„Şi eu am văzut articolul din presă. Acele diferenţe de calitate sesizate nu au cum să fie sesizate de spitale întrucât fac parte din documentele lor interne. Nu au ajuns la noi. Noi, ca unitate sanitară, ne bazăm pe certificările pe care firmele le au atunci când facem procedurile de achiziţie/licitaţie, certificări care sunt girate, ca să spun aşa, de instituţii ale Ministerului Sănătăţii. Comisia Naţională de produse Biocide, Institutul de Sănătate Publică, nici nu ne gândeam că cineva din ministerul sănătăţii verifică numai hârtiile lor, nu şi produsele. Şi pentru mine a fost ceva de neconceput”, declară Cătălin Pătru, directorul medical al SJU Slatina.
Mai grav este că statul român nu controlează compoziția niciunuia dintre acești dezinfectanți în vreun laborator. Doar compară etichetele cu avizele. Comisia de Biocide dă aviz pe baza unui dosar, lucru recunoscut de Andra Neamţu, directorul Centrului de Monitorizare a Riscului din Institutul Naţional de Sănătate Publică. La rândul său, ministrul Sănătăţii, s-a declarat surprins că nu se verifică prin analize de laborator aceste substanţe, anunţând demararea unui program naţional împortriva infecţiilor nosocomiale.

Rata de infecţii raportată nu reflectă realitatea

Pentru România, nu este de mirare că soluţia cumpărată tocmai pentru a reduce infecţiile ajunge la spital cu o calitate îndoielnică şi că nimeni în minister nu s-a gândit că acea concentraţie din acte nu s-ar regăsi şi în calitatea produselor, cu atât mai mult cu cât cazurile reale sunt dosite, iar cele raportate sunt nesemnificative.
„Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză. România lipseşte cu desăvârşire din statisticile privind infecţiile nosocomiale pur şi simplu pentru că, în România, astfel de îmbolnăviri nu sunt raportate de către spitale. Dacă în America, un spital care raportează infecţii intraspitaliceşti este premiat, pe motiv de spirit civic, în România, dacă un spital raportează infecţii nosocomiale, îi vin controale şi, apoi, este sancţionat. Din acest motiv, spitalele din România se feresc să raporteze cazurile de infecţii intraspitaliceşti.”, arată datele prezentate public pe Wikipedia.
Subdiagnosticarea infecţiilor este recunoscută de către directorul medical slătinean, care trage un semnal de alarmă asupra importanţei recunoaşterii şi asumării statisticilor reale. „La nivelul unităţii noastre, nu pot să vă spun că s-a observat o creştere sau o scădere a numărului de infecţii care să iasă dintr-o evoluţie naturală. Noi ar trebui să punem diagnostice cât mai multe de infecţii. În ţară, infecţiile nosocomiale sunt subdiagnosticate- o rată de 1% la nivel naţional nu spune deloc realitatea. În condiţiile în care ţări cu sisteme dezvoltate de sănătate au o rată de infecţii nozocomiale între 7 şi 20%, noi trebuie să ne reconfigurăm cumva gândirea. Noi am avut anul trecut 128 de infecţii raportate la nivelul spitalului – 0,1%. Încă suntem în faza în care trebuie să creştem responsabilizarea şi capacitatea de diagnostic pentru că sunt probleme legate şi de dorinţă, dar şi de putinţă. Pentru diagnosticul corect al infecţiilor nosocomiale ai nevoie de resurse umane şi de resurse materiale cu mult peste ceea ce oferă sistemul public la ora asta. Dezinfectantul nu rezolvă problema infecţiilor, acestea ţin de mult mai mulţi factori decât de substanţele dezinfectante. Mai trebuie lucrat în ceea ce priveşte infecţiile nozocomiale şi în alte paliere.”, spune dr. Pătru.