Marele jaf de la Grădinari, patronat de primarul tâlhar (Episodul 2)

1126

În numărul trecut vă prezentam pe scurt cum a ajuns primarul Mihai Ioana de la Grădinari să fie acuzat de tâlhărie. Nu am să mai insist pe comportamentul huliganic al celui plătit din bani publici pentru a fi la dispoziția cetățenilor, au făcut-o, cred, suficient de mult colegii din presa centrală, cărora nu pot decât să le mulțumesc.

Am să fac doar o trecere în revistă a celor prezentate în numărul trecut pentru ca aceia dintre dumneavoastră care nu ați apucat să intrați în posesia ziarului să înțelegeți de ce a fost, cel care ocupă fotoliul de primar, așa de nervos de prezența echipelor de la TVR și DIGI 24 în localitate. O nervozitate care l-a costat un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, în care procurorii îl acuză de tâlhărie și distrugere.

Manifestări de primar penal

 

Cele două echipe TV, formate din reporter și cameraman, doreau să documenteze o știre cu privire la funcţionarea after school-ului din localitate, înființat cu fonduri străine, destinate rromilor. Supărarea primarului a fost determinată de cele descoperite de jurnaliști.  Aceasta a fost așa de mare, încât omul și-a pierdut cumpătul și, pentru a-i speria pe ziariști, a pus mâna pe telefon și a chemat în ajutor mai multe rude și prieteni care, alături de cel ce primește salariul de edil, s-au dedat la mai multe fapte penale. În timp ce primarul a smuls telefonul mobil al reporterului TVR, rudele și amicii săi au distrus mașina postului DIGI 24. Cum era și normal, ziariștii au apelat la oamenii legii și astfel agresorii s-au ales cu dosar penal, fiecare fiind acuzat de infracțiunile săvârșite, demonstrate de oamenii de media prin înregistrările făcute cu ajutorul aparaturii din dotare.

After school-ul cu probleme

 

Printr-un grant oferit de Elveția, în cadrul contribuției pentru Uniunea Europeană și derulat prin intermediul programului Zefir, cu sprijinul fundației Amare Rromentza, în Grădinari a luat ființă un after school. În cadrul acestuia, 60 de copii din cadrul etniei rrome puteau să-și continue programul școlar și să servească o masă caldă. Scopul accesării unui astfel de proiect este lăudabil. Acești copii aveau nevoie de așa ceva. Doar că proiectul a fost implementat nu cu scopul de a le face bine familiilor din care provin acești copii, ci de a face rost de bani de către potentații locali, în frunte cu edilul Mihai Ioana. Așa se face că, în loc să-i sprijine pe copii și să-i ajute să acumuleze cunoștințe noi, aceștia sunt lăsați să facă tot felul activități fără ca măcar să fie permanent supravegheați de profesori, așa cum ar trebui. În plus, masa servită copiilor este preparată în condiții necertificate din punct de vedere sanitar-veterinar. Nici nu avea cum, pentru că, în realitate, ea nu este pregătită de firma cu care fundația a încheiat contractual, ci la ,,Popasul Grădinari,, de la Ștefănești Vâlcea, patronat de edil prin soție și ginere. Lipsa interesului pentru implementarea corectă a proiectului amintit este dovedită și de faptul că deși funcționează de luni bune, after school-ul nu este autorizat și nici înregistrat la Inspectoratul Școlar Olt, așa cum prevede legea.  Pentru că e vorba de rromi, nimeni nu s-a străduit să impună legea. Probabil că nu ar face-o nici când, Doamne ferește, micuții ar suferi vreo toxiinfecție alimentară și ar fi obligați să petreacă zile bune pe patul de spital. Tot ce contează este ca după urma acestui proiect, suma care intră în buzunarul primarului și în conturile unor amici de-ai săi să fie cât mai mare. Ce este și mai deranjant în acest caz este că directoarea unității de învățământ, în loc să le apere dreptul acestor copii, îl protejează de primarul Mihai Ioana. Că relația dintre cei doi este una strânsă o demonstrează și alte iniţiative ale celor doi. Cum ar fi, spre exemplu, părăsirea domiciliului conjugal din Cârlogani de către directoare și mutarea ei cu acte în regulă la adresa fiului primarului Mihai Ioana.

Proiectul ,,Cariere”, alți bani pentru primar

 

Vă mai spuneam în numărul trecut că printre proiectele cu finanțare europeană se numără și cel derulat prin fundația Ruhama din Bihor și intitulat ,,Cariere-Forme noi de ocuparea persoanelor din mediul rural al județului Olt, în valoare de 1,6 milioane euro. Acesta revedea pregătirea a câtorva sute de tineri din comuna Grădinari în diverse meserii care să le permită accesul mai facil pe piața muncii, dar și sprijinirea cu suma de 2.500 euro a 21 de cetățeni din comună pentru a înființa mici afaceri menite să creeze locuri de muncă pentru oamenii din comunitate. În cazul primei părți a proiectului, oamenii care frecventau cursurile trebuiau să beneficieze de masă caldă zilnică și de o bursă de 200 lei. De mâncat nu a mâncat niciun cursant dintre cei trecuți pe tabel. Nici banii ce trebuiau oferiți sub formă de bursă nu au ajuns la cei îndreptățiți, ci doar parţial și în funcție de ,,cheful,, edilului. Oamenii nu au făcut gălăgie pentru că au fost amenințați că li se anulează diplomele de pregătire primite la finalizarea cursurilor. Nimic mai greșit. Nimeni nu le va putea lua vreodată acele diplome, care sunt legale și recunoscute de autorități. Doar că, problemele apărute sunt legate de banii pe care trebuiau să-i primească sub formă de bursă. Este dreptul lor să-i solicite primarului să le dea banii și, în plus, au același drept și la alte sume. La cele reprezentând contravaloarea mesei prevăzute în contractele semnate cu cursanții. Cei care au la îndemână aceste contracte, deși suntem siguri că sunt foarte puțini sau chiar deloc, să le studieze și să-și ceară dreptul. Banii lor sunt, în mare parte, în conturile firmelor aparținând familiei primarului. Dacă nu își primesc banii, oamenii pot apela la organele de cercetare penală. E vorba de peste 5.000 lei în cazul fiecăruia. Ca să-și facă fiecare socoteala cam câți bani are de primit, cursanții trebuie să scadă din această sumă contravaloarea burselor încasate și câte 12 lei pentru fiecare zi în care a primit masă caldă. Dacă a primit. Noi știm că așa ceva nu s-a oferit.

Partea a doua a acestui proiect a băgat în buzunarul  rudelor primarului şi amicilor acestuia alți bani. Câte 2500 de euro, pentru a înființa firme prin care să creeze locuri de muncă. Firmele au fost înființate, banii au fost primiți, dar locurile de muncă nu au fost create. Firmele în cauză, în procent de peste 70%, au fost radiate la cerere la doar 2-3 luni de la înființare. Rudele și amicii s-au ales cu banii iar oamenii încă mai visează la locurile de muncă pe care ar trebui, potrivit registrului comerțului, să le înființeze Tuți Cizmaru, Marin Dinculescu, Mădălin Stoian, Marin I Migu, Venus Cismaru, Pamela Zisu, Emil Budică, Adi-Ștefan Chelba, Geanina Căldăraru, Eugenn V Cismaru, Iulian F. Crețu, Vergilia Crețu, Marin Dumitrașcu, Dumitru Țecu, Florina C.N. Mihai, Vasile I.P. Alexandru, Cătălin Aurel Heroaica, Bogdani Ion Gealapu, Marinela Diana Fieraru și Petre Cerbea. Pentru cei interesați de tipul locurilor de muncă pe care aceștia trebuiau să le înființeze, ele erau din domeniul comerțului cu amănuntul, prestări servicii de publicitate și reparații auto. Credem că, pentru oamenii din comună, nu mai are nicio importanță  să precizăm cine sunt cei care s-au ales cu peste 100 milioane de lei vechi. Precizăm că majoritatea au domiciliul în satul Petculești, strada Decebal. Cât îi privește pe beneficiari, le transmitem că trebuie să facă rost de bani și să-i restituie pentru neîndeplinirea prevederilor din contract. Cât despre falsul în declarații, despre cine le-a spus ce să facă și cum sau pe unii chiar i-a dus cu mașina la Registrul Comerțului pentru a-și înregistra firmele, îi lăsăm pe procurori să decidă de ce-i acuză.

,,A doua șansă,, alți bani, alte șmecherii

 

Proiectului „Eu vreau mai mult, eu pot mai mult”, menit să sprijine grupurile vulnerabile din comuna Grădinari a reprezentat o altă oportunitate pentru primarul Mihai Ioana să facă rost de bani. Sume frumoase au intrat, cu această ocazie și în buzunarele directoarei școlii din localitate, Adriana Manolache.

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social prin Program Operaţional Naţional Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU. Beneficiarii acestui program ar fi trebuit să fie 110 persoane din grupuri vulnerabile care au abandonat sau au părăsit timpuriu şcoala, în special persoanele de etnie romă. Proiectul vizează atingerea a două niveluri, cel de clasă primară şi cel de clasa gimnazială și trebuia să dureze 14 luni. În cadrul acestuia, cei care renunțau la ocupațiile zilnice și mergeau la școală pentru a învăța să scrie și să citească sau să-și completeze studiile primare ar fi trebuit să beneficieze și ele de o masă caldă, dar și de o bursă de 800 lei, conform celor pe care le declara în 2014 primarul de la Grădinari. Acum am aflat că, la verificările făcute de cei de la Unitatea de Implementare a Fondurilor Europene, au fost aduși doar câțiva cursanți care, culmea, erau apropiați ai primarului și primiseră și banii prevăzuți și ceva pentru masă. Restul cursanților nu au primit nimic. Nu tu bani, nu tu masă. Cât despre cursuri,  nu prea și-a dat nimeni interesul ca oamenii să învețe ceva. Ce interes aveau, altul decât să pună mâna pe bani?

Cei 110 locuitori din Grădinari, cetățeni care au abandonat școala și au fost incluși în acest proiect trebuiau să primească cca 120 milioane lei, pe parcursul celor 18 luni. În plus, trebuia să li se asigure și hrană. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Cei mai mulți bani au ajuns unde trebuia:  în buzunarul primarului și al apropiaților săi, unii dintre ei și cadre didactice. A venit timpul să-i dea înapoi. Dacă o fac, procurorii ar putea să manifeste clemență când vor dispune măsurile în acest caz. În plus, cei care se vor duce și vor declara ce știu despre aceste mișculații pe bani europeni, ar putea beneficia de circumstanțe atenuante, iar pedeapsa finală s-ar putea diminua substanţial.

Primarul s-a pricopsit cu bani și de pe urma gunoiului

 

Pofta pentru banii europeni i-a venit primarului din Grădinari cu mulți ani în urmă, atunci când fiind șeful unui ONG numit Rom Grand s-a gândit să acceseze bani de la UE pentru a face curățenie în comună. A solicitat și a primit sprijinul autorităților locale pentru înființarea unui serviciu de interes public – salubrizare prin intermediul Asociației ,, Albinuța,,. Aceasta a primit spațiu pentru sediu chiar în primărie. Nu pentru un timp scurt, ci pentru 25 de ani. Tot de la administrația locală a primit dreptul, printr-o hotărâre de a transfera utilajele achiziționate în cadrul proiectului în cel al Asociației. Adică a trecut în patrimoniul acesteia un tractor DT 453, seria 0427323, remorca seria ZRB5A S2189, câteva obiecte de mobilier-comodă, masă consiliu, birou, vreo 12 scaune, o comodă TV, un fotoliu, un cuier și vreo 20 de bucăți salopete, un încărcător frontal buldoexcavtor Kramer S416 și vreo 100 de pubele de 120 litri. Prin programul în care se finanța activitatea ,,Albinuței,, pe vreo șapte luni asociația trebuia să angajeze vreo 10 rromi care să facă curat prin comună, să adune gunoiul și să-l transporte la locul special amenajat și alte activități de acest fel. Nimeni nu poate spune câte persoane au fost angajate  pentru că din documente nu prea reiese câte și nici care au fost acestea. Cert este că pentru ele s-a încasat contravaloarea salariului și a datoriilor la buget. Cel puțin până la finalizarea proiectului. Când s-a golit pușculița cu euroi, activitatea de salubritate pentru care s-a dat în concesionare sediu și altele s-a oprit. Ce s-a întâmplat cu bunurile achiziționate în proiect? Ei bine, din informațiile noastre, tractorul și remorca au fost vândute de fundația patronată de familia primarului/Rom Grand, lăsată moștenire la preluarea funcției de primar. Cât despre celălalt utilaj valoros, el a fost închiriat unei firme din Drăgășani. Banii au ajuns la primar că doar el se crede beneficiarul acestora. Așa se face că, de ani buni, deși UE a dat bani pentru înființarea serviciului de salubritate de la Grădinari, oamenii din această comună au fost nevoiți să încheie contracte individuale cu o firmă din Drăgăşani. Cei din comună știu despre cine este vorba. Trebuie precizat că această societate nu are nimic de a face cu șmecheriile primarului-tâlhar.

Cei care vor să afle cine a mai beneficiat de pe urma acestei activități ar trebui să-i ceară primarului să precizeze cine sunt managerii acestui proiect. Noi nu ne mai chinuim să aflăm pentru că o vor face oamenii legii care au intrat pe fir. La solicitarea lor, Mihai Ioana va trebui să răspundă și la întrebarea legată de răspunsul oferit de Asociația Rom Grand la cererea ANAF de a preciza bunurile acesteia, după cum reiese din facsimilele alăturate.

 

Fabrica de murături împrumutate

 

Vă spuneam la debutul acestui serial-anchetă că nu am fi crezut că se pot învârti asemenea sume la o primărie de țară. Banii la care am făcut referire până acum nu sunt toți, chiar dacă sumele alocate depășesc câteva milioane de euro, și au vizat proiecte diverse, menite să-i sprijine pe cetățenii rromi din această localitate.

Vreo 60.000 euro au ajuns la grădinari, prin aceeași Asociație, Albinuța, pentru a se face o fabrică de murături. S-au luat de la firma unui consilier județean, din același partid cu primarul, câteva vase, s-au adus de acasă și de pe la cunoștințe, inclusiv de la consilierul în cauză, câteva zeci de borcane cu murături de toate felurile, au fost chemate de acasă câteva rude și gata inspecția pe teren. Nimeni nu s-a sesizat că pe borcanele cu capace diferite, etichetele erau prea noi si erau cam… ude. Nici nu aveau cum să fie altfel dacă erau scoase la imprimantă, pe hârtie de Xerox. În astfel de cazuri, etichetele sunt din hârtie specială, care să aibă o anume rezistență la umezeală, de cele mai multe ori aceasta fiind autocolantă. La plecarea inspectorilor, fiecare s-a dus acasă cu ceea ce adusese. Primarul nu a făcut nici măcar cinste celor care l-au ajutat să ducă în eroare persoane autorizate să verifice cum sunt cheltuiți banii din fonduri comunitare.

Cum de aceștia au fost așa de ușor păcăliți, nu prea știm să vă spunem. Totul pare prea ,,cusut cu ață albă,, cum se spune și atunci nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva e ceva în neregulă și cu aceștia iar laudele primarului cum că le-ar fi dat acestora comisionul de 10% sunt conforme cu cele întâmplate.

Suntem siguri că vom afla răspunsul la aceste întrebări în scurt timp, de la oameni abilitați, care nu sunt creduli și nici nu pot fi cumpărați: PROCURORII.

În numărul viitor vă vom aduce la cunoștință alte șmecherii făcute de primarul tâlhar de la Grădinari prin care a reușit să sustragă sume importante și din banii de la bugetul local sau din fondurile bugetului central. Cum se organizează licitațiile în Primăria Grădinari, condusă cu stoicism de edilul Mihai Ioana. Veți înțelege mai bine, la finalul serialului anchetă, de ce s-a speriat așa de rău primarul-tâlhar de insistența ziariştilor pe care nu putea să-i cumpere așa cum a făcut-o cu alții. Chiar cu unii care au încasat bani ca să încerce să ne convingă să-l lăsăm în pace pe primarul de la Grădinari. Bine că nu au îndrăznit să-și pună în practică promisiunile acești ,,profesioniști de doi bani,, că ar fi ajuns și ei pe mâna procurorilor asemeni lui Mihai Ioana. Nu de alta dar… suntem sub protecţia oamenilor legii, la care am apelat după incidental de la începutul acestei luni. Și așa vor sta lucrurile până după alegeri, pentru că, la momentul decisiv, ne vom instala aparatura acolo.

Să vedem, va mai avea curajul să-și reia manifestările de tâlhar-huligan.