Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei şi fost ministru de Finanţe, în prezent judecat pentru fapte de corupţie, a avut un rol cheie în protejarea de „ochii” legii a paradisului fiscal din Panama. Acuzaţia îi este adusă de predecesoarea sa la cârma Finanţelor, care îl acuză că prima decizie pe care a luat-o după instalare a fost scoaterea prevederii privind schimbul de informaţii financiare între bănci şi ANAF din proiectul de ordonanţă care prevedea aplicarea unui tratat de liber schimb de date fiscale şi financiare încheiat între 52 de ţări, inclusiv paradisuri fiscale, document semnat în 30 octombrie 2014 la Berlin, inclusiv de ţara noastră. Astfel, Vâlcov a făcut să nu poată fi identificaţi zeci de români care şi-au ascuns averile prin off-shore-uri în Panama.
Scandalul Panama Papers este pe departe de a se încheia, zilnic apărând noi şi noi dezvăluiri despre reţeta de ascundere a averilor în conturi din străinătate de către zeci de mii de companii europene, asiatice, americane, din România fiind identificate până acum 13 companii şi 80 de acţionari. Începând de la preşedinţi de state, prim-miniştrii, miniştrii, şefi ai unor instituţii din administraţiile publice centrale şi locale, oameni de afaceri, sportivi au recurs la ascunderea în locuri cât mai discrete a averilor, în conturi offshore. Pentru ca aceste conturi să poată fi identificate din „vizuini”, 52 de state semnau pe 30 octombrie 2014 la Berlin un tratat de liber schimb de date fiscale şi financiare, printre care şi România. Tratatul va intra în vigoare de anul viitor, însă în România aplicarea sa nu va fi posibilă, isprava aparţinându-i lui Darius Vâlcov. Acuzaţia, este drept fără nume, însă uşor de identificat, îi aparţine fostului ministru al Finanţelor Ioana Petrescu, care a făcut o dezvăluire pe blogul personal, povestind cât de greu s-a dat undă verde pentru semnarea tratatului care să nu mai protejeze ascunderea averilor în paradisuri fiscale, insinuând că înlocuirea sa cu Vâlcov s-ar fi făcut tocmai ca acesta să modifice actul normativ, decizie pentru care ar fi avut motive serioase s-o pună în aplicare.
”Panama Papers, o investigaţie jurnalistică de proporţii dezvăluie că în timp ce omul de rând plăteşte taxe, oamenii puternici şi cu mulţi bani cred că regulile nu sunt făcute şi pentru ei. Aceştia folosesc firme înregistrate în paradisuri fiscale ca să nu plătească taxe, să facă evaziune fiscală şi să spele bani, asta în timp ce conduc ţări şi cer bani de la populaţie pentru pensii şi salarii. Alţii se prefac că susţin mediul de afaceri şi cer răspicat ca statul să colecteze mai mulţi bani la buget. (…) Aş putea să scriu o carte despre cât de greu a fost ca România să ajungă parte a acestui acord. Am primit girul Guvernului de a semna acest tratat cu câteva minute înainte de ceremonia de semnare. La ultima şedinţă de guvern în care participam în calitate de ministru al finanţelor, unul dintre miniştri a amânat semnarea ordonanţei de urgenţă care crea cadrul legal pentru derularea tratatului. O săptămână mai târziu, îndată ce a ocupat fotoliul de ministru al finanţelor, a scos prevederea privind schimbul de informaţii financiare între bănci şi ANAF din proiectul de ordonanţă”, scrie Ioana Petrescu pe blogul său.
Vâlcov şi offshore-urile
Pe cine încerca să protejeze Vâlcov, cel mai probabil cu girul şefilor lui d epartid că altfel nu ar fi renunţat cu d ela sine putere la aplicarea unui tratat abia semnat de attea state, se va afla cu siguranţă. Nume mari sau poate chiar pe el, potrivit unor zvonuri, mai ales că afacerile prin offshore-uri nu-i erau străine. Acum un an, 20 de lucrări grafice cumpărate de Darius Vâlcov de la case de licitații au fost descoperite de procurorii anticorupție într-una dintre cele mai luxoase clădiri din Capitală, imobilul apartinându-i, potrivit presei, prin intermediul unor offshore din Belize, familiei oligarhului moldovean Mihail Antohii, un apropiat al fostului președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin (2001-2009). Este aceeași clădire în care fostul ministru de la Finanțe a amenajat, prin intermediul fotomodelului Larisa Maria Popa, în apartamentele 2 și 3 Galeria “Raphael”.
La iveală, cu legături offshore, au ieşit şi afacerile încheiate de Darius Vâlcov pe timpul cât a fost primar al Slatinei, cu Avitech, societate deţinută de trei firme offshore din Cipru, din Nicosia, AVITECH OVERSEAS Co LTD, EAGLELINK CORPORATION LIMITED şi ZONIX INVESTMENTS LIMITED. În mai 2008, Primăria Vâlcov preda fostul cinematograf 23 August din Slatina, în vederea transformării în actualul Centru Cultural „Eugen Ionescu”, firmei Avitech Co SRL Voluntari, care în parteneriat cu Hidroproiect şi Romproiect Bucureşti veneau cu soluţia: două cinematografe cu 50 locuri fiecare, o sală de teatru cu circa 200 de locuri, o cafenea la intrare, un mini-hotel cu patru camere pentru actori, spaţii anexă pentru artişti şi pentru decoruri. Constructorul nu s-a ocupat niciodată de cinema, lucrările fiind demarate de Cafmin, stopate şi reluate apoi în 2009, căreia generosul Vâlcov avea să-i deconteze la final nu un milion de euro la cât era evaluată iniţial, ci 3 milioane de euro.
