Ne otrăvim cu apă chioară, iar autorităţile sunt greu de clintit să facă ceva în acest sens. Pentru primarii din mediul rural, dezinfectarea surselor de apă potabilă reprezintă ultima grijă, fântânile din curte au dus la îmbolnăvirea a patru sugari, dintre care unul a decedat, unităţile de producere a alimentelor folosesc apă nepotabilă, iar notificările pentru limitarea parametrilor chimici şi microbiologici descoperiţi peste limită în reţele publice de alimentare au curs cu zecile.
Slătinenii şi bălşenii au băut anul trecut apă cu clor peste parametri admişi, 42 de surse din instalaţiile centrale de aprovizionare cu apă din oraşe mici şi comune au fost notificate de Direcţia de Sănătate Publică Olt privind calitatea apei, iar în 76 de fântâni publice şi izvoare de captare din comune apa nu este bună de băut. Aceasta este situaţia la nivelul judeţului Olt.
Clorul de la robinetul slătinenilor şi bălşenilor
Slătinenii şi bălşenii au plătiti anul trecut să le curgă de la robinet apă potabilă. Ce au primit în schimb, o arată probele recoltate, rezultatul indicând că apa a fost o adevărată otravă nu doar pentru cei care au băut-o sau folosit-o la gătit, ci şi pentru cei care au folosit-o la duş. Toate cele 27 de probe prelevate din apa furnizată prin instalaţia de alimentare din Balş, dar şi 139 din 140 probe din cea a Slatinei s-au dovedit neconforme, fiind depistat clor. La Caracal, 32% dintre probe, iar la Corabia doar 5% au avut aceeaşi problemă. În ceea ce priveşte examenul bacteriologic, doar 8 probe din 285 prelevate din cele patru oraşe au fost neconforme.
Aşadar, clorul utilizat pentru a preveni raspandirea bolilor prin apă şi pentru a distruge virusuri şi bacterii precum E. Coli (clorinarea fiind medota cea mai des utilizată în lume pentru dezinfecţia apei) poate duce la boli de inimă, cancer şi senilitate, iar aburul de la duşurile cu vapori de clor sunt un iritant pulmonar şi produc efect de oboseală.
Sute de probe neconforme în zone mici
Dacă marii furnizori precum Aguatrans Balş şi Compania de Apă Olt- sediul secundar Slatina a fost notificate de către DSP în privinţa distribuirii unei ape „cu probleme”, nici apa distribuită prin instalaţii de aprovizionare în zonele mici nu s-a dovedit pură 100%. Au fost realizate 97 de verificări la urse de apă, fiind prelevate 377 de probe pentru examen bacteriologic şi 381 pentru examen chimic. Dacă diun prima categorie doar 71 de probe au fost neconforme, examenul chiic a indicat 273 de neconformităţi, reprezentând trei sferturi dintre probele prelevate. DSP Olt a emis 42 de notificări, printre furnizorii cu cele mai multe atenţionări fiind CAO- sedii Potcoava, Vitomireşti, Piatra-Olt, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti; Prestări Bărăşti, Preserv Vediţa Coloneşti, precum şi sistemele de alimentare publică din Valea Mare, Văleni, Cungrea, Pleşoiu, Cîrlogani, Stoicăneşti, Şerbăneşti, Corbu, Dobroteasa, Bobiceşti, Vultureşti, Mihăeşti, Vîlcele, Oboga, Radomireşti, Bîrza, Topan, Tufeni.
Otrava curge nu doar la robinet, ci şi în fântâna din curte
Termenul de otravă pentru apa pe care o considerăm bună de băut nu este deloc exagerat dacă nu ignorăm rezultatele analizelor de laborator. Cu atţt mai mult cu cât apa din nfântână s-a dovedit a fi sursă de îmbolnăvire pentru patru sugari din Olt, dintre cre unul nu a reuşit să supravieţuiască.
44 de localităţi au fost verificate în cadrul „Planului de acţiune pe anul 2015 referitor la monitorizarea calităţii apei din instalaţii de apă de folosinţă publică (fậntậni publice şi izvoare captate) din judeţul Olt”. Din cele 153 de probe recoltate, aproape jumătate (76) s-au dovedit neconforme atât bacteriologic, cât şi chimic: câte 6 la Crâmpoia, Iyvoarele şi Poboru; câte 5 la Teslui, Iancu-Jianu, Schitu, Brebeni, Optaşi-Măgura, Sârbii-Măgura; câte 4 la Dăneasa, Morunglav, Vâlcele; 3 la Ghimpoeţeni; câte două la Baldovineşti, Slatina, Potcoava, Bobiceşti, Pârşcoveni şi câte o probă la Şopârliţa, Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu Greci, Valea Mare, POleşoiu şi Sprâncenata.
Cât de interesaţi sunt edilii de sănătatea oamenilor din comună atunci când vuine vorba de calitatea apei, aflăm din raportul pe anul trecut al DSP Olt: „un feedback negativ din partea autorităţilor locale –primării din mediul rural implicate în activitatea de dezinfecţie a surselor locale de apă de folosinţă publică –fậntậni publice; neridicarea şi neachitarea buletinelor de analiză a apei de la compartimentele de specialitate din cadrul DSP OLT”.
4 intoxicaţi cu…apă
Anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi datorate utilizării apei de fântână , în alimentaţia sugarului în mediul rural, medicii recomandând utilizarea apei plate în alimentaţia micuţilor. Prinmele trei cazuri, la copii din grupa de vârstă 0-1 an, s-au înregistrat la Drăgăneşti-Olt, Găneasa şi Vlădila. La Drăgăneşti şi Găneasa, inspecţia sanitară a sursei de apă care a produs intoxicaţia precum şi recoltarea a câte 3 probe de apă pentru analize fizico-chimice şi bacteriologice au indicat depăşiri ale parametrilor: bacterii coliforme, Escherichia coli, enterococi, nitraţi;
Deşi la Vlădila evaluarea sursei de apă a indicat o depăşire minoră a parametrului nitrat, cazul de methemoglobinemie acută infantilă s-a soldat cu decesul sugarului.
Ultimul caz de intoxixcaţie acută cu nitraţi s-a înregistrat la Gostavăţu, probele recoltate din fântână indicând depăşiri ale parametrilor bacterii coliforme şi nitraţi.
Cât te costă să stii ce bei
Dacă locuitorii care sunt racordaţi la alimentarea cu apă pot afla cât de bună este aceasta de băut în urma analizelor efectuate de autorităţi, şi cei care folosesc apă din fântâna din curte pot solicita recolatarea de probe. Contracost, bineînţeles, şi deloc ieftin. Cei care suspectează că apa din fântână nu este bună- este prea dură, tulbure sau are un miros ciudat, pot solicita DSP Olt examene chimice şi microbiologice. Proba este recoltată de către specialişti, care vin acasă la solicitant, nu de către om. Preţul este stabilit în funcţie de parametri de analizat. Pachetul complet de analize costă însă aproape 200 de lei.
