Trăiesc dar nu există. Fantomele de lângă noi

362
Sute de olteni nu au drepturi pentru că, oficial, ele nu există

Sute de olteni nu există în scriptele autorităţilor. Sunt copii sau adulţi, în mare parte membri ai comunităţilor sărace din judeţ. Ei sunt cei care nu au drepturi fie nu mai au cu ce îşi dovedi identitatea, pentru că şi-au pierdut sau le-au fost distruse documentele personale – certificat de naştere, buletinul sau cartea de identitate, fie acestea nu au existat niciodată. Unii au străbătut kilometri buni în căutarea identităţii fără să aibă sorţi de izbândă. Procedurile legale sunt extrem de anevoioase, necesită cunoştinţe de drept şi, în plus, resurse financiare importante pentru… fantomele vii.

O problemă pe care autorităţile şi-o plasează una alteia

Nicio autoritate a statului cu reprezentare judeţeană nu este capabilă să răspundă astăzi unei întrebări: Câte “fantome vii” avem în Olt?  Problema oltenilor fără identitate se dovedeşte a fi prea grea pentru autorităţi. Întrebi la Prefectură, eşti trimis la Evidenţa Populaţiei. Aici, s-ar şti şi nu prea.

Noi vă putem spune câte persoane nu şi-au reînnoit, potrivit legislaţiei, actele de identitate. Nu avem de unde şti câte persoane există dar nu sunt luate în evidenţă”, ne-a declarat unul dintre angajaţii instituţiei care ne-a îndrumat către autorităţile locale.

Cu exactitate nu avem de unde şti cine are sau nu acte de identitate. Astfel de cazuri le descoperim în cadrul unor acţiuni sau, pur şi simplu, întâmplător. Vă dau un exemplu: constatăm sau aflăm că în familia Ionescu, să spunem, există un copil de 10 ani care nu merge la şcoală. Că a venit în comună cu părinţii care au fost la muncă în afară. Trimitem asistenţa socială să vedem ce se întâmplă. Aflăm că din diverse motive a rămas fără certificat de naştere şi că nici nu poate scoate un alt act pentru că minorul a fost născut în afara ţării şi nu a fost declarat pentru că la internare şi-a declarat identitate falsă şi apoi a fugit din spital… Sunt tot felul de cazuri. Cele mai multe situaţii de persoane fără identitate sunt în comunităţile de rromi. Noi facem permanent demersuri pentru a rezolva astfel de cazuri dar este destul de greu. Necesită foarte mult timp pentru a face numeroase adrese către mai multe instituţii”, a susţinut primarul comunei Grădinari, Mihai Ioana.

Timp, bani şi nervi pentru a oficializa existenţa unei persoane

În ultimul deceniu, autorităţile locale au avut numeroase campanii de identificare a “fantomelor vii” şi de “oficializare” a existenţelor acestora. Totul a fost posibil cu implicarea unor ONG-uri. Astfel au fost rezolvate multe cazuri. Evident, cele mai simple sunt reprezentate de persoanele care şi-au pierdut actele de identitate. Au mai fost şi cazuri de persoane pentru care a fost nevoie de decizii judecătoreşti şi expertize care să le ateste numele şi vârsta pentru a li se obţine docmentele de identitate. Prea puţine, însă, pentru a ajunge la concluzia că vom scăpa prea curând de oamenii fără identitate.

Am demarat în anii trecuţi mai multe acţiuni de obţinere a documetelor de identitate pentru persoanele fără acte care să le ateste numele şi data naşterii. În multe cazuri a fost nevoie de expertize antropologice care să stabilească vârsta şi sexul celor fără identitate. Problema reprezentată de oamenii fără documente este una extreem de dificil de rezolvat, în ciuda dorinţei noastre sau a efortului pe care-l facem în acest sens. Am reuşit să rezolvăm multe cazuri dar sunt sigur că mai sunt destule”, a susţinut Tudor Udrescu, edilul oraşului Piatra Olt. Acesta a precizat că în demersul lor se izbesc adesea de o legislaţie destul de confuză şi destul de rigidă.

Zeci de expertize efectuate de specialişti…

Şeful Serviciului de Medicină Legală, Liviu Radu, a susţinut că anual zeci de persoane solicită expertize antropologice în vederea stabilirii vârstei şi sexului unei persoane care nu există în acte. Cele mai multe sunt dispuse de instanțele judecătoreşti. Au nevoie de ele pentru a declara, prin hotărâre, conform legislaţiei, emiterea “tardivă” a documentelor de identitate pentru “fantome”. Pentru cei care nu există niciun fel de indiciu care să ajute la identificare, se impune un set de analize din care să rezulte indicii antropometrici pe baza cărora să se stabilească cu aproximaţie vârsta persoanei în cauză. Astfel de examene ce stau la baza obţinerii, în cele din urmă, a hotărârii prin care unei “fantome” i se atribuie oficial o identitate costă. Nu mult, este adevărat, dar suficient ca să sperie orice persoană care îşi duce traiul de azi pe mâine, din ce primeşte de la vecini, din milă. Pentru cei mai mulţi dintre aceşti oameni aflaţi în căutarea unei identităţi cei care acoperă costurile sunt autorităţile locale.

De cele mai multe ori, în asemenea demersuri se implică autorităţile locale. Persoanele când vin aici, vin însoţite de rude şi de un reprezentant al primăriilor. Cu toţii încercăm să punem în legalitate peroanele care nu deţin documente legale care să le ateste, până la umră, existenţa”, a susţinut medicul Radu Liviu, şeful Serviciului de Medicină Legală Olt. El a precizat că taxa pentru astfel de servicii de medicină legală este de 100 lei şi se percepe doar epntru persoanele adulte.

Gheorghiţă s-a născut a doua oară la 31 de ani

Gheorghiţă Avram din Grădinari s-a născut în urmă cu aproape doi ani pentru a doua oară. Timp de 31 de ani, omul a trăit fără niciun document care să-i confirme numele şi vârsta. Nu a muncit legal niciodată pentru că nu avea cum să se angajeze. Nici ajutpr social nu a primit, din acelaşi motiv. Lipsa documentelor de identitate, sărăcia şi birocraţia l-au împiedicat să obţină dcumentele care să-i confirme oficial existenţa, aşa că nici să se căsătorească nu a putut. Are doi copii pe care-i recunoaşte verbal ca fiind ai lui dar în actele cărora nu apare pentru că, oficial, el nu a existat. Spre deosebire de majoritatea celor aflaţi în aceiaşi situaţie, Gheorghiţă se poate considera un norocos. După trei decenii de viaţă, a căpătat oficial un nume, o dată de naştere şi un CNP. Totul a fost posibil cu ajutorul administraţiei locale,  prin implicarea directă a edilului din Grădinari, Mihai Ioana. Acesta a recunoscut că oricât de greu a fost acest caz de rezolvat, el a fost soluţionat. În multe cazuri lucrurile sunt mult mai complicate.

“A fost greu să reuşesc să-i obţin un certificat de naştere. El nu ştia unde a fost născut iar ceilalţi au uitat. Îşi amiteau doar că era în vremea secerişului şi mamă-sa se afla la muncă în Dobrogea. A trebuit să facem numeroase adrese pe la mai multe primării să vedem unde şi când a fost înregstrat. Demersurile au durat câteva luni bune. Am primit, în cele din urmă, un răspuns pozitiv şi aşa am reuşit să scoatem un duplicat la cetificatul de naştere. Urmează ca în perioada urmtoare să mergem cu el să-şi scoată buletin”, ne-a spus, la vremea respectivă, edilul.

Nu au identitate, nu au drepturi

Persoanele care nu deţin acte de identitate valabile nu au drepturi. Ele nu pot să se angajeze, nu pot solicita sprijinul autorităţilor şi nici să-şi exprime opţiunea electorală sau să devină… “proprietar pe sărăcia lui” şi să se poată lăuda cu statutul de părinte al propriilor copii.
Aceste persoane, sunt cele mai sărace din judeţ. Despre existenţa unora dintre ele autorităţile au cunoştinţă, despre altele nu. Doar o mică parte dintre cazurile cunoscute sunt şi rezolvate. Cei mai mulţi edili renunţă să-şi complice munca cu soluţionarea acestor cazuri, descurajaţi de plimbările la care sunt invitate de alte autorităţi ale statului. Mai grav este că timpul nu curge niciodată în favoarea celor aflaţi în căutarea identităţii. Cu cât se scurge mai mult cu atât rezolvarea acestor cazuri este mai greoaie.