Peste 1500 de cadre didactice din judeţul Olt, la care se adaugă alte 680 de olteni care au completat chestionarele on-line s-au implicat în dezbaterea celor trei variante de predare pentru clasele V-VIII propuse de minister. Cele mai multe susţineri a avut varianta 1, la care s-au formulat 11 propuneri de îmbunătăţire.
Modificarea planului de predare la clasele de gimnaziu, astfel încât acesta să ţină pasul cu noile cerinţe educaţionale, să se continue reforma curiculară începută cu clasele primare, a stârnit numeroase controverse, lansarea spre dezbatere publică a trei variante îngreunând procesul de cristalizare a opiniilor. Fiecare “actor” implicat în viaţa şcolară priveşte diferit schimbarea: dascălii analizează propunerile în funcţie de numărul de ore de predare pentru disciplina proprie pe care ar putea să-l obţină în plus sau să-l piardă, părinţii şi elevii vor aerisirea programei, sindicatele se poziţionează mai mult de partea profesorilor, în final concluzia grupului de lucru al ministrului Curaj fiind proiectarea curriculară şi a programelor şcolare, cu schimbări introduce pas cu pas, cu etape de tranziţie şi pilotare.
Ore mai multe pentru disciplinele de evaluare
„La dezbaterile din unităţile de învăţământ preuniversitar au participat 1535 de cadre didactice din 77 de unităţi şcolare, care au adus argumente pro şi contra celor trei variante. Toate variantele au fost amendate, conţinând propuneri care încalcă Legea Educaţiei. La final, la nivelul judeţului Olt a fost adoptată varianta 1, însă cu amendamente de îmbunătăţire. Varianta 1 a avut 703 susţineri, varianta 2 a adunat 430 susţineri, iar varianta 3- 402 susţineri. Ponderea numărului cadrelor didactice participante la dezbateri a fost de 25%.”, declară Steluţa Dan, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt.
Totodată, oltenii, indiferent că sunt cadre didactice, părinţi sau alte persoane, au completat 680 de chestionare lansate on-line de către minister. Astfel, potrivit raportului preliminar al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, cel care a propus cele tri variante de plan-cadru, Oltul se poziţionează pe locul 3 privind numărul celor implicaţi în lansarea unei opinii, cu 680 de respondenţi, după Argeş şi Bucureşti, la nivel naţional fiind completate 14.777 de chestionare.
La dezbaterile organizate în Olt, fiecare catedră a avut obiecţii pertinente, pe baza cărora s-au stabilit propunerile la nivel de judeţ. Catedra de română a considerat că niciuna dintre variantele propuse nu se potriveşte aşteptărilor elevilor, profesorilor sau părinţilor. „Considerăm că aria curriculară „ Limbă şi comunicare” este cea mai importantă din punctul nostru de vedere şi tocmai aici cele trei variante propuse reduc numărul de ore. Cum poţi să ai elevi care comunică foarte bine în limba materna sau o limbă de circulaţie internaţională atâta vreme cât este redus numărul orelor de studiu la clasă? De asemenea, există o serie de dificultăţi întâmpinate de elevi la trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial, prim urmare, propunem păstrarea numărului de 5 ore pentru Limba şi literatura română la clasa a V-a, fiind susţinuţi în acest demers de opiniile părinţilor şi elevilor.”, au arătat profesorii de română.
Catedra de matematică a ales varianta 2, solicitând o oră în plus la matematică şi română, fiind materii la care se susţine Evaluarea Naţională. De asemenea, profesorii olteni au atras atenţia că introducerea chimiei la clasa a V-a se va putea face greu, deoarece anumite noţiuni necesare elevii le învaţă la matematică abia în clasa a VII-a.
Sindicatele mai stau o tură
Sindicatele încă nu au exprimat o poziţie, aşteptând forma finală. Joia trecută, liderul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Olt, Ionel Barbu, a participat la dezbaterea naţională, alături de reprezentanţi ai ministerului de resort, ai ISE, universităţi, administraţiei prezidenţiale. „Sindicatele nu sunt antisistem. Aceste propuneri trebuie armonizate cu resursa umană, financiară, timpul de predare. Mai întâi vrem să auzim de la toţi factorii implicaţi ce se doreşte cu viitorul învăţământului românesc. Nu m-au convins propunerile. Am dori ca elevul să petreacă mai mult timp la şcoală, ca procesul de evaluare, învăţare dar şi de pregătire a lecţiilor să se desfăşoare în şcoală. Însă bugetul alocat învăţământului nu permite organizarea activităţilor after school. Avem probleme în formarea dacălilor de carieră, predarea pe module necesită o altă formă de organizare, diferenţă de implementare în urban- rural. Spre exemplu, mă întreb cum va preda un dascăl materia ştiinţele vieţii (matematică, fizică, informatică), în situaţia în care în clasă are copii din clasele V-VIII? Iar în ţară avem peste 3000 de şcoli cu învăţământ simultan, la Olt tot nordul, iar fenomenul va lua amploare. Ne trebuie laboratoare, dotări, numai pe experiment virtual nu se poate!”, este de părere liderul SIP Olt.
Ce a propus Oltul
Judeţul Olt a făcut 11 propuneri de îmbunătățire a variantei finale- Varianta 1 a planului – cadru:
– Rezultatele elevilor la evaluările și examenele naționale sunt din ce în ce mai mici la disciplinele de bază (limba română și matematică), de aceea nr. de ore ar trebui să crească. Numărul de ore la limba română la clasa a V-a s-a diminuat cu 1 oră, această diminuare va avea drept consecință scăderea și mai mare a rezultatelor la examenele naţionale. Elevii nu mai studiază individual sau cu familia, au nevoie de sprijin, supraveghere și îndrumare la clasă. Fundamentarea științifică a scrierii ortografice se face în clasa a V-a;
– Ar trebui să existe o continuitate între planul cadru de la ciclul primar şi cel gimnazial, în privinţa integrării disciplinelor şi a predării integrate a acestora;
– Disciplinele socio-umane nou introduse (la clasa a V-a Educație pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a Educație interculturală; la clasa a VII-a Educație pentru cetățenie democratică și la clasa a VIII-a Educație economică) au conținuturi pe care elevul le poate dobândi la celelalte discipline sau din viața cotidiană, nefiind necesară câte 1 oră pe săptămână din trunchiul comun.
– Majoritatea disciplinelor nou propuse țin de comunicare, ignorând complet calitățile motrice, îndemânare practică (referire la utilizarea uneltelor și instrumentelor casnice – bricolaj – sau pentru diferite reparații și întreținere a obiectelor de uz casnic);
– Introducerea TIC, în trunchiul comun, la toate clasele, având în vedere că elevii vor susţine probă de competenţe digitale la bacalaureat;
– Revizuirea manualelor şcolare și armonizarea acestora cu numărul de ore și relevanța cunoştinţelor necesare elevilor;
– Predarea integrată cel puţin a unora dintre discipline, asigurându-se astfel nu numai continuitatea în ciclul de dezvoltare (cel puţin până la clasa a VI-a), ci şi dezvoltarea competenţelor începută în clasele a III-a şi a IV-a;
– Disciplinele din aria curriculară Arte la toate clasele, este necesară în formarea personalităţii şi dezvoltarea competenţelor artistice, o categorie din cele 8 competenţe cheie;
– Abordarea integrată este oportună şi o continuare firească a ciclului primar, dar presupune profesori pregătiţi, manuale integrate şi resurse financiare pentru înnoirea bazei materiale. Toate acestea se pot realiza numai prin investiţii serioase în formarea cadrelor didactice, dar şi în baza materială care în unele şcoli lipseşte aproape în totalitate.
– Numărul de opționale ar trebui să fie mai mare. Astfel unitățile de învățământ în funcție de condițiile existente, de specificul zonei și al populației școlare pot să se adapteze mai ușor cerințelor beneficiarilor sistemului de învățământ;
– Reforma în învățământ nu se face doar reducând sau crescând numărul de ore de la o disciplină sau alta, ci prin revizuirea programelor școlare și a manualelor, prin rearanjarea informațiilor și găsirea unei modalități mai atractive de expunere a lor.
