77 de copii abuzaţi în Olt. Piroşca: „O palmă este considerată violenţă domestică!”

652
Adult slapping the face of a 9 year old girl

„Corecţia fizică” este considerată abuz chiar şi de la o palmă. În România însă, doar pentru cazurile grave se decide luarea copiilor din familie, cele uşoare fiind rezolvate prin consiliere. La Olt, anul trecut 59 de copii au fost preluaţi de Protecţia Copilului, iar alţi 13, victime ale violenţei domestice, fiind găzduiţi împreună cu mamele în centrele maternale.

Cazul Bodnariu a făcut înconjurul lumii, zeci de mii de români şi străini semnând petiţii pentru recunoaşterea familiei şi organizând proteste în faţa ambasadelor Norvegiei din Statele Unite, Canada, Irlanda, Spania, Marea Britanie şi Danemarca, în semn de susţinere a familiei de români ai cărei cinci copii au fost luaţi de serviciile sociale norvegiene, care ar fi deschis procedura adopţiei internaţionale. Autorităţile norvegiene au luat copiii în custodie, pe motiv de violenţă fizică, o violenţă care s-a rezumat, potrivit declaraţiei părinţilor şi apropiaţilor acestora, doar la banala corecţie la care apelează aproape orice părinte- o palmă la fund.
În România, asemenea corecţii sunt considerate banale şi nu ajung să fie monitorizate sau pedepsite de lege. Doar cazurile grave de abuz ajung la autorităţi, principala direcţie fiind însă nu separarea familiei, ci consilierea. „Dacă este vorba de violenţă domestică fără urmări grave, se ia măsura de protecţie pentru copil şi face consilierea părinte- copil, prin care părintele este învăţat că această corecţie se poate face şi prin alte metode, prin determinarea copilului să facă sau să nu facă anumite lucruri fără să fie nevoie să fie bătut pentru a înţelege. În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, consilierea este făcută de către un compartiment părinte- copil, în care îi învăţăm cum să îşi educe copiii fără violenţă. Copilul trebuie educat să respecte reguli, să facă anumite lucruri atunci când trebuie chiar dacă nu-i plac – să meargă la şcoală, să-şi facă patul, să înveţe să se spele, să se îmbrace. Nu este indicat ca un părinte să-şi lase copilul într-o libertate totală, să facă doar când are chef ce are chef, pentru că atunci nu-l mai pregătim pentru viaţă, dar această pregătire pentru viaţă se face fără violenţă. ”, declară Rădiţa Piroşca, director DGASPC Olt.

„Legea nu spune că ai voie o palmă, de corecţie”

La români, se spune că „bătaia este ruptă din rai” sau că „unde dă mama, creşte”, însă nu şi în lege. Orice palmă aplicată copilului este interzisă prin lege, lucru ignorat, potrivit unor studii, de unul din cinci români. „Orice fel de violenţă asupra copilului este interzisă! Legea nu dă voie nici la o palmă. Este ca şi la permisul de conducere: nu se spune că ai voie să bei doar o bere sau un pahar de vin- alcoolul la volan e interzis. Aşa şi în acest caz- pedeapsa fizică asupra copiilor este interzisă. Legea asta prevede, nu spune că ai voie o palmă, de corecţie. Corecţia nu se face fizic niciodată. Referitor la cazul din Norvegia, nu ştiu exact care este situaţia. Din câte am văzut la televizor, sunt doar declaraţiile familiei şi rudelor că ar fi ceva de natură religioasă, că au cântat cântece creştineşti, un comunicat oficial al departamentului de asistenţă socială nu am văzut, ci declaraţii ale apropiaţilor că decizia respectivă s-ar fi luat pe câte o palmă. Şi la noi în România o palmă este considerată violenţă domestică. Foarte multe aspecte de violenţă nouă nu ne sunt, însă, sesizate, pentru că mentalitatea la noi este că o palmă nu e violenţă, ci corecţie. Personal, sunt împotriva acestei palme!”, spune directorul Protecţiei Copilului Olt.

Zeci de copii maltrataţi

Şi, cu toate că urecheala sau corecţia palmală sunt trecute cu vederea, cazurile care ajung la Protecţia Copilului nu sunt deloc puţine. DGASPC Olt a intervenit anul trecut la 77 de cazuri grave de abuzuri sau neglijenţă. „La Olt, în general, toţi copiii care sunt cu măsură de protecţie specială sunt pe abuz însoţit de neglijenţă. În cazurile în care avem violenţă domestică asupra mamei şi copiilor şi nu au unde să stea, le acordăm protecţie în cadrul centrelor maternale, şi avem astfel de cazuri”, spune Piroşca.
Prin ordonanţă preşedinţială, în 2014 au fost luaţi din familiile oltene şi trimişi în plasament la asistenţi maternali profesionişti 35 de copii abuzaţi sau neglijaţi. Alţi 24 au fost duşi în plasament la casele de tip familia. Victime ale violenţei tatălui, 18 copii şi-au găsit temporar adăpost împreună cu mamele lor la centrele maternale ale direcţiei.