Îi cunoaşteţi pe unii de la televizor, pe alţii de pe afişele din Campania electorală. Sunt vizibili la anumite manifestări naţionale sau conferinţe de presă, dar puţini sunt oltenii care pot spune că pe uliţa lor s-a mai avântat de la alegeri vreun parlamentar care să-i întrebe de necazuri. Dacă nu vă mai aduceţi aminte numele lor de pe buletinele de vot, vi-i reamintim noi. Oltul este reprezentat în Parlamentul României de nouă deputaţi: Emil Moţ, Daniel Bărbulescu, Florin Iordache, Virgil Delureanu, Gigel Ştirbu, Dan Ciocan, Dumitru Niculescu, Alexandru Stănescu şi Luminiţa Adam, precum şi de trei senatori după demisia lui Darius Vâlcov: Teiu Păunescu, Dan Şova şi Mihai Niţă.
De la preluarea mandatului, din 2012, s-au bucurat de indemnizaţii, locuinţă şi maşină de serviciu, imunitate şi statutul de parlamentar, călătorii în ţară şi străinătate şi se vor bucura de pensii de lux. Ce au făcut pentru noi în schimbul acestor beneficii? Unii au tăcut mâlc în plen, alţii au vorbit cum s-au priceput, unii au semnat la grămadă propuneri legislative, alţii şi-au dat silinţa ca acestea să ajungă legi. Realitatea Oltului a verificat activitatea fiecăruia şi vă spune cum a muncit fiecare şi care sunt legile pe care şi-au pus semnătura şi ai noştri.
TOP vorbăreţi
30 de secunde în trei ani şi jumătate de mandat. Atât a “ciripit” în lucrările plenului Camerei Deputaţilor olteanul Constantin Stelian Emil Moţ (Colegiul 1- Slatina), preşedinte al PSD Slatina, cu aspiraţii de primar al municipiului reşedinţă. Şi respectiva jumătatea de minut a fost alocată jurământului faţă de ţară.
Ceva mai mult, cu… 2 secunde, a vorbit colegul său Dan Ciocan- deputat Colegiul 5 (zona Caracal), când a spus, mai lent, jurământul. Acesta a mai avut, totuşi, două luări de poziţie în cadrul întrebărilor şi interpelărilor.
Alexandru Stănescu, deputat pe Colegiul 7 (zona Corabia) a vorbit ceva mai mult decât Moţ şi Ciocan. Cele două declaraţii pe agricultură şi jurământul depus, au însumat 5 minute şi 30 de secunde în plen. Acestea sunt completate de trei luări de cuvânt şi două declaraţii politice.
Următoarele locuri sunt ocupate de deputaţi care şi-au dezlegat limba în plen şi au făcut numeroase declaraţii politice.
Virgil Delureanu- deputat Colegiul 4 (zona Balş) a avut 23 de luări de cuvânt în 14 şedinţe şi a făcut 11 declaraţii politice. Daniel Bărbulescu- deputat Colegiul 2 (Scorniceşti- Potcoava), a vorbit de 25 de ori în plen şi a făcut 20 de declaraţii politice.
Vocea lui Dumitru Niculescu – deputat Colegiul 5, s-a auzit în plen de 28 de ori, a făcut 24 de declaraţii politice şi are 66 de întrebări şi interpelări.
Luminiţa Adam- Colegiul 7 a vorbit de 41 de ori în plen, a făcut 14 declaraţii politice şi 19 întrebări şi interpelări. Gigel Ştirbu are 86 de luări de cuvânt, 41 de declaraţii politice şi 14 întrebări şi interpelări.
Cel mai activ parlamentar de Olt şi în ceea ce priveşte discursurile este Florin Iordache- deputat Colegiul 3 (zona Piatra-Olt). Spre deosebire de ocupanţii primelor trei poziţii în top pentru care discursurile sunt monitorizate în secunde sau minute, la Florin Iordache se poate vorbi de zeci de ore. Activitatea sa “verbală” este monitorizată pe site-ul Camerei astfel: 1.111 luări de cuvânt (în 102 şedinţe), 17 declaraţii politice şi 270 de luări de cuvânt în Biroul Permanent (în 36 şedinţe).
La Senat, cei trei olteni nu au fost tăcuţi. Cea mai slabă activitate o are Dan Şova- Colegiul 3, cu zero declaraţii politice, zero întrebări şi interpelări, zero interpelări adresate primului-ministru şi 11 luări de cuvânt în plen.
Teiu Păunescu- Colegiul 2 are 12 luări de cuvânt în plen, 2 declaraţii politice, 5 întrebări, 2 interpelări şi 2 interpelări adresate primului ministru. Cel mai vorbăreţ senator de Olt a fost în aceşti ani de mandate Mihai Niţă- Colegiul 2, a cărei activitate este impresionantă: 48 de luări de cuvânt în plen, 40 de declaraţii politice şi câte 3 întrebări şi interpelări.
TOP legi
Pentru a arăta cât de mult au muncit ai noştri când vine vorba de legi şi pentru a face astfel diferenţa dintre cei care au semnat alături de alţii, ca să se completeze numărul susţinătorilor unui proiect, şi cei cei care s-au implicat în cât mai multe probleme, vom realiza un TOP inversat.
1. Dan Şova- 8 iniţiative legislative, una devenită lege- privind reglementarea regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate;
2. Teiu Păuneecu- 16 iniţiative legislative, a devenit lege doar Statututul deputaţilor şi senatorilor;
3. Emil Moţ- 26 de propuneri legislatine, din care 4 au devenit legi ( privind: statutul deputaţilor şi senatorilor, Codul silvic, autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional);
4. Mihai Niţă- 27 iniţiative legislative, au ajuns legi proiectele privind statutul deputaţilor şi senatoirilor, insolvenţa persoanelor fizice, măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic;
5. Dan Ciocan- 30, din care 11 promulgate legi (privind voluntariatul în România, codul muncii, sistemul unitar de pensii, s relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate; declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală, înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi”,statutul deputaţilor şi senatorilor, aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol, codul silvic, fondul de garantare a asiguraţilor, reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice;
6. Alexandru Stănescu- 35 iniţiative, din care 11 legi (activitatea de voluntariat, sistemul unitar de pensii publice, codul muncii, exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, înfiinţarea Muzeului Naţionla de Ară Constantin Brâncuşi, statutul deputaţilor şi senatorilor, codul silvic, probarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol;
7. Virgil Delureanu- 36 proiecte, din care 10 promulgate legi (privind reglementarea activităţii de voluntariat, exercitarea profesiei de dietetician, exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilie, reforma în domeniul sănătăţii, statutul deputaţilor şi senatorilor, codul silvic, măsuri de reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice, fondul de garantare a asiguraşţilor, declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România – denumită Nawrez, legea audiovizualului);
8. Daniel Bărbulescu- 45 propuneri legislative initiate, din care 10 promulgate legi (privind: Educaţia Naţională, reglementarea activităţii de voluntariat în România; înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, administraţia publică locală, fondul de garantare a asiguraţilor, autorizarea executării lucrărilor, insolvenţa persoanelor fizice şi instituirea Yilei Naţionale a Portului Tradiţional);
9. Gigel Ştirbu- 52 propuneri legislative, din care 6 promulgate legi, privind codul penal, comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, legea audiovizualului, subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România, declararea zilei de 19 februarie – ” Ziua Brâncuşi ” ca sărbătoare naţională, declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România – denumită Nawrez;
10. Dumitru Niculescu- 60 propuneri legislative, din care 5 promulgate legi, privind fondul funciar, sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar federaţiilor din sectorul agricol, reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice, recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice;
11. Luminiţa- Pachel Adam- 75 propuneri, din care 9 promulgate legi, privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România, fondul funciar, statutul aleşilor locali, legea partidelor politice, statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, măsuri de reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice, recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, codul fiscal;
12. Florin Iordache- 106 propuneri legislative iniţiate, din care 24 promulgate legi (privind: referendumul, insolvenţa persoanelor fizoice, exercitarea profesiei de dietetician, exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, acordarea tichetelor de masă, reforma în sănătate, statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, legea vânătorii, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală, organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, Statutul Deputaţilor şi Senatorilor, reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor – cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi barbate, codul silvic, coduil de procedură civilă, serviciile comunitare de utilităţi publice, stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale, fondul de garantare a asiguraţilor, declararea zilei de 19 februarie – ” Ziua Brâncuşi ” ca sărbătoare naţională, statutul funcţionarului public parlamentar, acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România – denumită Nawrez, legea audiovizualului.
