Cinci ani de zile au lucrat experţi din cadrul Consiliului Judeţean Olt, Asociaţia “Gândeşte Verde”, Direcţia Silvică Olt şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt pentru a pune în valoare bogăţia naturală a judeţului, de a realiza o bază ştiinţifică cu informaţii reale din teren, de a identifica specii din flora şi fauna locală şi a introduce frumuseţile naturii într-un circuit turistic.
Proiectul “Conservarea biodiversităţii în judeţul Olt”, cu o valoare totală de 3,39 milioane lei, fonduri europene finanţate prin Programul Operational Sectorial Mediu 2007- 2013 s-a finalizat astăzi, conferinţa de închidere fiind organizată la sediul CJ Olt.
Proiectul a vizat realizarea planurilor de management pentru şapte arii protejate din judeţul Olt, obligaţie legislativă, planuri ce se află pe masa Ministerului Mediului, spre aprobare.
S-a realizat o strategie de vizitare a acestor arii protejate- hărţi cu trasee, activităţi de conştientizare şi educaţie privind importanţa conservării acestor bogăţii ale naturii- peste 2000 de copii participând la excursii în arii protejate şi concursuri de desen şi eseuri , au fost montate panouri informative, montat gard viu de delimitare în Pădurea Studiniţa şi creat website-ul www.bio-olt.ro.
Cele şapte arii protejate sunt: Braniştea Catârilor (pe raza localităţii Obârşia), Pădurea Topana (pe raza localităţii Topana), Seaca – Optăşani (pe raza localităţii Poboru), Pădurea Călugărească (pe raza localităţii Stoicăneşti), Pădurea Sarului (pe raza localităţilor Bobiceşti, Găneasa, Morunglav, Piatra-Olt, Pleşoiu), Pădurea Vlădila (pe raza comunei Vlădila) şi Pădurea Studiniţa (pe raza localităţii Studina).
Realizatorii proiectului şi-au propus să elimine conceptele conform carora biodiversitatea este doar o sursa de bunuri şi servicii (vânat, lemn, produse piscicole, fructe, plante medicinale), direcţia europeană şi internaţională fiind aceea de a dezvolta strategii de turism durabile în cadrul ariilor protejate, ţinând cont de conservarea biodiversităţii. Au fost inventariate 29 de specii: 10 de păsari, şapte de mamifere, trei de insecte, cinci de amfibieni, trei de reptile şi o specie de plante.
Excursii şi activităţi de agrement
Fiind cunoscut faptul că deplasările în natură pentru a lua contact direct cu speciile şi habitatele sunt cea mai importantă parte a experienţei de conştientizare pe care o poate oferi o arie naturală protejată vizitatorilor săi, în cadrul proiectului au fost identificate trasee eco-culturale, iubitorilor de natură fiindu-le oferite nu numai destinaţiile ariilor protejate, ci şi posibile obiective social-culturale pe care le-ar putea vizita în zonă:
– Casa memorială Nicolae Titulescu – Muzeul Câmpiei Boianului – Ruinele Curţii Domneşti – Ruinele Mănăstirii Sfinţii Voievozi din Hotărani – Biserica din Stoicăneşti – Pădurea Călugărească;
– Slatina – Cetatea Sucidava, Corabia – Muzeul de arheologie si etnografie, Corabia – Muzeul sătesc Orlea – Pădurea Braniştea Catârilor;
– Slatina – Biserica de lemn, Leleasca – Muzeul Chilia, Făgeţelu – Pădurea Topana;
– Slatina –Casa Memorială a lui Nicolae Ceauşescu – Scorniceşti – Bisericile din Lemn, Oporelu, Poboru, Tătuleşti – Pădurea Seaca Optăşani;
– Slatina – Casa Memorială Iancu Jianu, Caracal – Muzeul Romanaţiului, Caracal – Teatrul Naţional din Caracal – Ruinele Domneşti ale lui Mihai Viteazul, Caracal – Bisericile din Caracal – Pădurea Studiniţa – Pădurea Vlădila;
– Slatina – Casa Memorială Iancu Jianu, Caracal– Muzeul Romanaţiului, Caracal – Teatrul Naţional din Caracal – Ruinele Domneşti ale lui Mihai Viteazul, Caracal – Bisericile din Caracal – Pădurea Studiniţa;
– Slatina – Mănăstirea Clocociov, monument istoric – Muzeul Judeţean de Istorie Slatina – Centrul vechi al oraşului Slatina – Mănăstirea Strehareţi, monument istoric – Pădurea Sarului.
Conştientizarea cetăţenilor privind importanţa şi frumuseţea biodiversităţii nu se opreşte aici, realizatorii proiectului dorind să continue acţiunile în acest sens. Un pas important este mediatizarea activităţilor de agrement ce se pot desfăşura în ariile naturale protejate, însă este nevoie şi de realizarea unor proiecte prin care să fie rezolvată problema centrelor de vizitare, a infrastructurii, a căilor de acces, a spaţiilor de cazare şi obiectivelor de monitorizare a florei şi faunei, încurajarea agriculturii ecologice şi a educaţiei ecologice. Ţinta următoarelor activităţi a fost stabilită, intenţia fiind ca o continuare a acestui proiect să fie depusă pe POR 2014-2020.
