În locul părinţilor, tot mai ocupaţi, profesorii şi-au asumat rolul acestora, ocupându-se de supravegherea, temele şi chiar masa elevilor. Părintele de la şcoală îşi asumă, totodată, şi rolul de „modelator” al sufletelor, antrenându-i pe copii în tot felul de activităţi menite să le dea încredere în ei şi să-i determine să fie mai comunicativi. Timpul petrecut la şcoală reprezintă pentru unii ceva special, de care nu au parte acasă, unde părinţii sau bunicii nu au nici timpul, nici răbdarea sau resursele materiale să le susţină „universul”.
Programul „Şcoală după şcoală”, derulat de şcolile din Olt, diferă de la unitate la unitate. În unele, profesorul şi-a asumat rolul de părinte pe bani, în altele voluntar, în funcţie de nivelul de trai al elevilor înscrişi. Fie că învaţă teatru, să împletească rogojini sau doar îşi fac temele, elevii îşi petrec timpul într-un mediu supravegheat, alături de alţi copii, fiind antrenaţi în activităţi care să le dezvolte creativitatea, să le descopere talentele şi să le aducă rezultate şcolare mai bune.

Teatru pentru părinţi

La zece ani, Mihaela Petea se consideră norocoasă să participe la proiectul de after school al Şcolii nr. 1 Slatina.

Am cinci fraţi acasă. Aici ne dau masă bună, mai bună ca cea de acasă, învăţ, îmi fac temele. Acasă mă jucam de-a v-aţi ascunselea sau şotron cu prietenii, acum învăţ teatru, să desenez, să fac diverse obiecte din carton”, spune eleva. Colegul ei, Marius Luca, se arată încântat că poate să-şi facă zilnic temele şi abia îşi ridică privirea din caiet. „Scriem, învăţăm şi ne jucăm. Aici învăţăm mereu câte ceva nou”, spune băiatul.

Proiectul de „Şcoală după şcoală” derulat la Nr.1 Slatina este unul special, destinat elevilor de etnie rromă. Se numeşte „Zefir”, nu este iniţiat de părinţi, ci de Fundaţia Pestalozzi şi susţinut cu fonduri elveţiene. „Ne adresăm copiilor care prezentau risc de părăsire a şcolii. În primul rând, nu mai vin cu temele nefăcute, sunt mai interesaţi de şcoală, nu mai lipsesc şi vin chiar şi în vacanţă. S-a demonstrat că cei implicaţi în acest program au ajuns la un nivel mai ridicat decât colegii lor”, spune Georgeta Szilagyi, directorul şcolii.

Fundaţia le asigură zilnic o masă caldă, dar şi bani de rechizite şi materiale educative. „Proiectul Zefir se derulează pe trei ani. În fiecare zi trebuie să avem câte 20 de copii, aşa că îi rotim. Am început anul trecut cu clasa I, iar anul acesta am inclus şi clasa a IV-a. Vin o zi unii, o zi alţii. Bugetul asigurat este de 5100 de lei pe lună. Sperăm să extindem la anul şi la o clasă de gimnaziu, la copii cu probleme. Facem temele, recuperare a materiilor, iar cu cei care pot, facem şi în plus. Anul trecut erau copii care nu ştiau să citească, iar la final scriau şi după dictare. Chiar şi în recreaţie atenţia le este captată de diverse jocuri şi activităţi, nu se mai bat, nu se mai ceartă”, spune Geluţa Nicola, managerul de proiect.

Una dintre activităţile care a prins cel mai mult este teatrul. Copiii pregătesc o piesă mai ceva ca la serbare, pe care s-o prezinte părinţilor, când vin la şedinţă, demonstrându-le astfel că fac progrese şi arătându-le, mândri de realizarea lor, ce învaţă ei la şcoală.

„Avem copii cu probleme mari aici. În primul rând, trebuie să-i conştientizăm pe părinţi că este bine să-i trimită la şcoală. Este greu să-i faci să cumpere chiar şi un caiet pe an. Pe unii îi înţeleg că nu au, trăiesc cu folie în geam, într-o sărăcie cumplită. Acest program se adresează şi părinţilor. De două ori pe lună desfăşurăm cu ei activităţi parentale, îi chemăm la şedinţe, unde elevii le arată progresele”, spune profesorul Nicola.

Învaţă să împletească rogojini şi paporniţe

Şi la Şcoala Călui programul „Şcoală după şcoală” este unul atipic, adresat în special copiilor cărora nu li se poate da atenţia necesară acasă. Este vorba de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, care au rămas în grija bunicilor sau a rudelor. Şi cum în mediul rural întreaga zi este ocupată de treburile gospodăreşti, creşterea animalelor, munca la câmp sau grădină, nu puţini sunt cei care se declară încântaţi ca profesorul să se ocupe mai mult timp de copilul lor.

„Noi ne putem ocupa de 20-25 de copii, nu mai mulţi, deşi sunt mai multe cereri. Am ales copii cu situaţie defavorizată, aflaţi în grija bunicilor care nu se pot ocupa de ei. Aici sunt supravegheaţi, îşi fac temele şi, când mai apelăm la localnici, mai învaţă şi alte activităţi tradiţionale. Le arată cum să facă rogojini, să deseneze sau să împletească paporniţe. Avem satisfacţia că am făcut ceva pentru ei!”, spune directorul Nidia Matei.
La Călui, profesorii participă voluntar la acest program, prin rotaţie.

„Suntem 14 profesori. Ne prinde rândul de două-trei ori pe lună. Sunt cereri şi pentru clasele de gimnaziu, dar este prea mult pentru noi. Avem programul de trei ani. Stăm trei ore, nu mai mult, că li se face foame copiilor. Mulţi nu au posibilitatea să vină cu un pachet mai consistent. Le mai facem noi, profesorii, câte un sendviş”, mai spune directorul.

 Zece şcoli pe lista IŞJ, 15 pe cea a DSP

Proiectul diferă însă de la o unitate la alta, puţine fiind cele care au acceptat să prelungească programul celor din clasele 0-IV cu câteva ore. Potrivit datelor IŞJ Olt, la nivelul judeţului există doar zece unităţi care desfăşoară acest program, dintre care două în mediul rural- la Liceul Osica de Sus (Greci) şi Şcoala Călui, două la Caracal- Şcoala „Gh. Magheru” şi Şcoala nr.2, iar restul în Slatina, la şcolile gimnaziale „Şt. Protopopescu”, Nr.3, „C. Brâncoveanu”, „N. Iorga”, Nr.1 şi „Ion Minulescu”.

La fiecare funcţionează câte o grupă de 20- 25 de elevi. Cu mici excepţii, programul este unul general: părinţii plătesc masa copiilor, supraveghetorii şi, ca excepţie, eventualele ore de pictură, teatru, dans sau limba engleză, conform opţiunii lor. La unele şcoli se fac temele în orele când se aşteaptă ca părintele să-şi termine programul la serviciu şi să vină să-şi ia copilul acasă, la altele se asigură doar supravegherea micuţilor. Diferenţe sunt şi în ceea ce priveşte masa- ori se vine cu sendvişul de acasă, ori se livrează prin catering mâncarea ce se consumă într-o sală de curs, ori copiii iau masa la un restaurant cu care şcoala încheie contract. Plata variază între 8-10 lei masa pe zi şi, după caz, 7 lei pe zi sau 50 de lei pe lună pentru un supraveghetor.

Situaţia DSP Olt diferă de cea a IŞJ: în mediul rural, o singură şcoală este autorizată să desfăşoare program „After school”- Şcoala nr.3 Slatina. Celelalte, aceleaşi din lista Inspectoratului Şcolar, funcţionează fără autorizaţie. Printre condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru  ca activitatea să se desfăşoare fără probleme pentru copii din punct de vedere al sănătăţii publice sunt existenţa unei surse de apă curentă şi a unui contract încheiat cu o firmă de catering autorizată sanitar şi veterinar. În lista DSP cu situaţia din mediul rural figurează nu două unităţi, ci şapte. Sunt autorizate şcolile Obârşia, Băbiciu şi Liceul Vitomireşti, funcţionează dar nu au solicitat autorizaţie şcolile din Deveselu, Călui şi Osica, iar Şcoala Icoana a solicitat autorizaţie şi i s-a emis notificare de respingere.

Step-ul, un altfel de „after”

Program prelungit au şi clasele de step-by-step, în Olt doar la Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” fiind predată această alternativă educaţională şi doar pentru câte două clase per anii de studiu 0-IV. Aici, copiii stau la şcoală până la orele 15.30- 14.00, cu program şcolar desfăşurat în tot acest timp, pe cercuri. Sub îndrumarea a câte doi profesori, copiii urmează un sistem flexibil de însuşire a cunoştinţelor cuprinse în programa şcolară, fără a primi califictive şi fără a fi nevoiţi să mai facă teme acasă. Sistemul este folosit cu succes şi în alte ţări europene şi este complet gratuit. Părintele trebuie să plătească doar masa de prânz a elevilor.

Club privat

Pentru părinţii ocupaţi care nu optează să-şi dea copiii la o şcoală cu „after” şi nici nu agrează opţiunea angajării unei guvernante, dacă îşi permit costurile, există varianta de a apela la serviciile singurului club privat educaţional din Slatina, ce funcţionează lângă Prefectura Olt.  German Kids Club se adresează copiilor din ciclul primar şi, pentru 580 de lei pe lună, le oferă micuţilor masa de pranz, rezolvarea temelor sub îndrumarea unor  învăţătoare, cursuri de limba germană, engleză, pictură şi teatru, cursuri gastronomice, ştiinţifice.

Prânz gratuit şi after-school pentru nevoiaşi

Una dintre iniţiativele Primăriei Slatina, aflată deocamdată la stadiul de intenţie, este aceea de a acorda o masă caldă şi activităţi after school gratuite pentru circa 200 de elevi cu posibilităţi materiale reduse. Proiectul se va derula în parteneriat cu Prefectura Olt şi Episcopia Slatinei şi Romanaţilor. Primăria va pune la dispoziţie un imobil, iar Episcopia va asigura dotările şi personalul necesar.

Emil Popa, primarul interimar al Slatinei, a purtat deja discuţii cu reprezentanţii unor supermarketuri din Slatina, care s-au arătat disponibili de a asigura acestui proiect alimentele necesare.