Incendiul care a ars… o ţară

Un concert de rock s-a transformat, din cauza ignoranţei patronilor localului, a superficialităţii pirotehniştilor dar şi a corupţiei unor angaţi ai statului, într-o tragedie. Zeci de tineri, care au mers să se distreze la club în penultima zi a lui octombrie, s-au transformat în îngeri. Intervenţia statului a fost haotică iar ce a urmat a scos la iveală un lucru îngrozitor: tragedia se poate repeta oricând şi oriunde-la şcoală, la spital, la primărie sau la biserică.

Vinerea neagră care a îndoliat România

Zeci de tineri din întreaga ţară, iubitori ai muzicii rock, au mers pe 30 octombrie, fără să viseze, la ultimul lor concert iar alte aproape 150 nu vor uita niciodată iadul pe care,,l-au vizitat” fără să-şi dorească acest lucru. Superficialitatea unor tineri ca ei, deţinători ai localului în care avea loc concertul, şi ignoranţa unor aşa-zişi specialişti pirotehnişti, au făcut ca localul să se transforme într-un crematoriu. Peste 25 de tineri au ars de vii, alţi câţiva au murit la scurt timp, în chinuri grave iar alţi câţiva continuă să lupte pentru viaţa şor. Pentru ei, familiile se roagă să devină învingători în adevăratul război pe care-l duc cu Moartea. Nu ştiu cât va dura sau dacă vor reuşi.

În tragedia de la Colectiv au murit şi eroi. Ei sunt cei cărora destinul le-a fost schimbat de caracterul rar întâlnit. Şi-au salvat viaţa pentru a şi-o da ca să-i salveze pe alţii. Au plecat dintre noi fără să afle dacă sacrificul lor suprem a dat viaţă altor semeni. Pentru ei, pentru a doua oară în ultimii 25 de ani, tinerii au ieşit în stradă: au aprins candele, au ţinut momente de reculegere şi au început, prindiverse manifestări, să trezească autorităţile din lâncezeală. Pentru ei, victimele incendiului care a transformat în scrum o ţară, preşedintele a decretat trei zile de doliu naţional iar DNA a demarat o anchetă şi a început să ,,taie în carne vie”. Pentru început, i-a trimis în spatele gratiilor pe patronii localuli, cei ai firmei care s-a ocupat de focul de artificii care a provocat incendiul dar şi mai mulţi angajaţi ai statului care au autorizat localul pe… şpagă.

Un preţ prea mic, pentru o mare de suflete

Acuzaţiile aduse deprocurori ar putea să-i trimită pe cei arestaţi preventiv în spatele gratiilor pentru câţiva ani. Oricât de mulţi ar fi, preţul plătit va fi prea mic pentru marea de suflete îndoliate şi pentru tinerii transformaţi în îngeri.

Cu toţii vor avea şansa să iasă din detenţie după cel mult 10 ani, dacă magistraţii vor hotărâ să le dea pedeapsa maximă pentru încadrarea făcută de procurorii DNA. Care, culmea, nu mai este cea anunţată de prim-procurorul ţării: de omor calificat. Pentru omor din culpă, indiferent de urmări, pedeapsa maximă este de 15 ani. După executarea a două treimi din ea, zile câştigate la muncă sau cărţi scrise, pedeapsa se poate chiar înjumătăţi. Ca să nu mai vorbim de reprezentanţii statului puşi sub acuzare care s-ar putea alege chiar şi cu o pedeapsă cu suspendare… Prea puţin… mult prea puţin pentru o tragedie naţională, unică în felul ei în ultimul sfert de secol.

În afara celor ajunşi după gratii, pentru tolerarea corupţiei care a permis o astfel de tragedie dar şi pentru modul în care au înţeles să gestioneze situaţia creată în urma incendiului, politicienii au plătit cu capul premierului Victor Ponta. El a fost nevoit, în urma protestelor din marile oraşe, să-şi anunţe demisia.

Se anunţă uraganul morţii

Numărul morţilor în cazul tragediei de la Colectiv aproape că s-a dublat după prima săptămână, comparativ cu momentul evenimentului. Mai grav este că specialiştii anunţă că, abia de acum în colo, ne-am putea confrunta cu un ,,val de decese” , ca urmare a complicaţiilor ce apar la pacienţii internaţi în spital. După cum a debuta a două săptămână după tragedie, pare să avem aprte nu de un val de decese ci de un uragan al morţii.

Deşi medicii au tras un semnal de alarmă cu privire la acest aspect încă de la început, guvernanţii au susţinut că totul este sub control. Au decis să nu activeze clauza pentru situaţii de urgenţă şi să ceară ajutor Uniunii Europene. O fac abia acum, speriaţi de amploarea deceselor şi de acuzele venite din partea familiilor disperate. Se pare că este prea târziu. Multe dintre victime nu mai rezistă drumului lung spre clinicile europene în care ar urma să fie tratate. În plus, autorităţile au ignorat să dispună măsurile necesare care să scutească victimele de procedurile măsurilor de siguranţă de pe aeroport, fapt ce face ca pacienţii să intre în contact cu viruşii care-i transformă în îngeri.

Olteni, victime ale incendiului de la clubul morţii

Deşi iniţial s-a spus că printre victimele incendiului din Capitală nu se află niciun oltean, din păcate, pe lista persoanelor internate se regăsesc două nume care au legătură cu Oltul. Ambele persoane sunt originare din oraşul Scorniceşti.
Răzvan Mantu, de  29 de ani, este din cartierul scorniceştean Mogoşeşti şi a absolvit liceul din localitate. Deţine un apartament în Slatina şi este ofiţer de poliţie detaşat în cadrul IPS Ilfov.
În seara de vineri, seara tulburătoarei tragedii, se afla în clubul Colectiv la concertul trupei „Goodbye to Gravity” împreună cu cea pe care o alesese parteneră de viaţă. Olteanul se află pe lista persoanelor aflate în stare gravă, în timp ce iubita sa a fost înmormântată ieri la Timişoara, oraşul natal.

Printre cei aflaţi în clubul morţii din Capitală în momentul producerii tragediei se numără şi Andreea Şuţu, de 23 de ani. Din fericire, viaţa tinerei studente la Medicină Veterinară, în anul II, se află în afara oricărui pericol.

Regrete tardive

Costin Mincu, acţionarul minoritar, a postat pe Facebook, după reţinere, cu ajutorul avocatului său, un mesaj prin care îşi exprimă regretul pentru tragedia petrecută la finele lunii trecute în localul său.

„Sunt împietrit de durerea din mine şi din jurul meu. Am pierdut colegi şi prieteni dragi în noaptea care ne-a îndoliat pe toţi. Alţi se zbat la margine de viaţ, pe paturi de spitale. Sunt cu ei, cu toţi în gând în fiecare clipă de acum şi ână când voi închide ochii.
Am vrut să fac din Colectiv o poveste frumoasă, pentru că am crezut mereu în pasiunea mea cea mai mare: muzica. Povestea s-a sfârşit printr-un coşmar. O parte din mine a murit pe 30 octombrie la Colectiv. Aş vrea să pot şterge lacrimile de pe obrajii celor care i plâng pe cei care s-au dus. În schimb, nu pot decât să stau cu capul plecat în faţa judecăţii. Regret enorm tot ce s-a întâmplat”, a scris Costin Mincu.

Rândurile scrise de acesta pe pagina de Facebook este prima reacţie din partea celor consideraţi a fi principalii vinovaţi pentru moartea a zeci de tineri şi rănirea a peste 150 în incendiul de la clubul bucureştean Colectiv, aflat în incinta unei foste fabrici.

Treziţi din amorţeală de tinerii din stradă

Tragedia de la Colectiv a scos lumea-n stradă. Nu doar în capitală şi nu doar câţiva sau pentru o singură seară. Au fost zeci de mii, seară de seară. Ca şi în urmă cu 25 de ani, în fruntea au fost tinerii şi, chiar, adolescenţii. Protestele lor au trezit, după câteva zile, şi autorităţile. Primul care a ieşit la rampă a fost preşedintele Klaus Iohannis. El a decretat zilele de doliu naţional şi i-a cerut premierului să-şi asume responsabilitatea pentru nedoritul eveniment şi disfuncţiunile gestionate, care au cauza tragedia. La câteva zile, când a constatat că oamenii din stradă nu cedează, când partidul i-a cerut acelaşi lucru, Ponta şi-a anunţat depunerea mandatului.

A venit rândul Codruţei Koveci să iasă în faţă. Ea a anunţat preluarea dosarului ,,Colectiv” din cauza complexităţii sale şi, mai mult ca sigur, din cauza numeroaselor încercări de muşamalizare vinei care pare să fie împărţită între patronii firmelor şi angajaţii statului, în frunte cu primarul Sector 4 Cristian Popescu-Piedone. Au apărut şi primele reţineri şi propuneri de arestare preventivă dar şi schimbarea încadrărilor judiciare pentru cei consideraţi principalii vinovaţi: cei trei tineri care administrau clubul grazei.

Se poate muri oriunde şi oricând

Controalele demarate în urma tragediei de la Colectiv a scos la iveală o situaţie îngrozitoare: măsurile de prevenire a incendiilor sunt ignorate nu doar de patronii preocupaţi să-şi umple buzunare ci şi de şedii autorităţilor, plătiţi din bani publici tocmai pentru a ne crea un climat de siguranţă. Aşa se face că, la o primă evaluare, am aflat că un aproape toate şcolile nu au autorizaţie de funcţionare din partea pompierilor. Au spus-o reprezentanţii ISU şi a recunoscut-o premierul interimar Sorin Câmpeanu. Am mai aflat că nu suntem în siguranţă nici în instituţiile medicale sau în sediile administraţiilor locale.

Oltul nu face excepţie de la această situaţie sumbră. Care sunt primarii sau directorii inresponsabili din Olt, nu vă putem spune pentru că reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă nu ne-a dat nume ci doar o statistică. ,,Din cabinetele medicale sau clinicile medicale verificate cinci nu au autorizaţie de funcţionare din partea noastră. Din cele 112 localuri de primprii, 14 nu au autorizatie. Există şi o serie de lăcaşuri de cult care nu deţin documente de funcţionare din partea noastră. Nu vă putem spune care sunt acestea pentru că nu avem voie”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Olt, Alin Băsăsceanu.

Trei seri au protestat slătinenii…

Seară de seară oamenii au aprins lumânări pentru victimele din clubul Colectiv şi au protestat împotriva clasei politice, în totalitatea ei. Apogeul protestelor a fost atins la mijlocul săptămânii când 30.000 de bucureştieni s-au adunat în Piaţa Universităţii, alte câteva zeci de mii adunându-se în centrele marilor oraşe.

Oltenii s-au mobilizat mai greu. Aşa s-a întâmplat în 1989, aşa a fost şi acum. În prima seară, în faţa Prefecturii Olt, s-au adunat ,,o mână” de oameni. În seara următoare numărul protestatarilor s-a dublat pentru ca în cea de a treia seară, sute de tineri să-şi arate nemulţumirea printr-un marş de protest. Ei s-au mobilizat pe Facebook, dându-şi întâlnire la ora 20.00 în acelaşi loc ca în serile precedente. Majoritatea au fost tineri sau foarte tineri. După o scurtă „încălzire“, ei au pornit-o pe străzile oraşului, cu intenţia declarată de a-şi scoate concetăţenii din case. „Ce vrem noi e şi pentru voi!“, „Treziţi-vă!“, „Jos mafia!“, „Jos parlamentu’!“, „Daniel, Daniel, du-te după Viorel!“, „Vrem spitale, nu catedrale!“ au fost lozincile scandate de protestatari.

Entuziasmul tinerilor s-a stins repede. Aşa se face că în a patra seară ei aproape că au lipsit de la întâlnire. Pe platoul de la Prefectură s-au mai adunat vreo câteva zeci de persoane, oameni trecuţi de prima tinereţe, în mare parte.

Românii şi-au pierdut şi încrederea în biserică

Atitudinea patriarhului Daniel dar mai ales declaraţiile total neinspirate au introdus biserica pe lista instituţiilor împotriva cărora tinerii protestatari şi-au manifestat nemulţumire. Nici nu avea cum să fie altfel atâta timp cât niciun preot nu a avut inspiraţia de a a se ruga pentru sufletele celor decedaţi la locul tragedie. Ba, mai mult chiar, patriarhul a lăsat să se înţeleagă că vina pentru tragedie le-ar aparţine victimelor care, în local, ar fi ascultat muzică ,,diavolească”. Ca să nu mai aducem aminte de cazurile isolate în care preoţii ( n.r. se pare că la indicaţiile patriarhului) au refuzat să susţină slujbele pentru cei dispăruţi în incendiu sau au cerut bani pentru acest lucru.

În loc să dispună ca în toate bisericile din ţară să se facă slujbe pentru tinerii decedaţi, la împlinirea unei săptămâni de la tragedie, întâiul preot al ţării ăsteia care parcă-I blestemată, a dat fuga la Suceava să primească o diplomă de cetăţean de onoare al judeţului… Fără comentarii!

Mesaj emoţionant din partea Majestăţii Sale Mihai I

Regele a transmis tinerilor protestatari un mesaj mobilizator şi emoţionant. El le-a posvestit acestora că avea vârsta celor mai mulţi dintre ei când a decis ca ţara să treacă de partea Alianţilor, fapt ce a salvat ţara.

„Români, Când am întors ţara de partea Aliaţilor, pentru salvarea existenţei Statului român, aveam 22 de ani. Aceeaşi vârstă o aveau şi cei care se adunau, exact acum 70 de ani, la 8 noiembrie 1945, în Piaţa Palatului Regal, pentru a-şi apăra libertatea. Aceeaşi vârstă o au şi cei ce au ieşit în stradă, în aceste zile. Un lucru pe care l-am învăţat în tinereţe a fost că prietenii te pot dezamăgi mai mult decât duşmanii. Alt lucru învăţat atunci a fost că în momentele cruciale rămâi singur. Democraţia şi libertăţile nu sunt câştigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul îşi câştigă în fiecare zi dreptul de a avea un ‘mâine’. Ţara îşi redobândeşte, cu fiecare generaţie, privilegiul de a continua să existe”, a susţinut regale care a precizat că ,,avea legi bune este un lucru însemnat” dar că ,,a-i face pe oameni să le respecte este încă mai valoros”. Fundamental este, a susţinut Majestatea Sa ca oamenii să creadă în ele, problema este că România prezentului nu a ajuns încă acolo.

,,Bunul mers al instituţiilor Statului este condiţia libertăţii şi statorniciei noastre”. „Instituţiile nu pot funcţiona fără respectul legii, fără competenţă şi fără etică. Dar, după cum aţi constatat recent voi înşivă, legislaţia cea mai avansată şi atitudinea civică nu sunt, din păcate, suficiente pentru a obţine şi garanta o viaţă instituţională solidă. Sunt sigur că tânăra generaţie va şti să găsească, în România ei, justa măsură între atitudinea civică şi instituţiile Statului” a mai spus Mihai I.