29.000 de fermieri care au declarat suprafețe calamitate de seceta din vară se vor adresa mai departe Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), termenul limită pentru aceste solicitări fiind 30 noiembrie. Banii pentru micii fermieri vor fi la jumătate din ce încasează PFA-urile, II-urile, IF-urile.
Sprijinul pentru fermierii care în această vară și-au văzut culturile compromise de secetă va veni în acest an nu prin Direcția de Agricultură Județeană, cum se întâmpla în anii trecuți, ci prin APIA. Din cei 29.000 solicitanți stabiliți inițial, în județ cel mai probabil vor rămâne mai puțini, condițiile de acordare fiind diferite de cele din anii precedenți.
Până în septembrie, Direcția Agricolă Județeană, Prefectura și primăriile au stabilit că aproximativ 29.000 fermieri din județ au suferit pagube pe o suprafață care totalizează 44.000 hectare (o treime din total) în urma secetei severe înregistrate în perioada aprilie – septembrie 2015. Toți aceștia așteaptă despăgubiri, pentru care se vor adresa până la 30 noiembrie „Este absolut normal ca banii să se dea prin APIA, pentru că această instituție are cheie de control pentru suprafețe”, a declarat directorul DAJ Olt, Dan Bărăgan.
Criteriile de eligibilitate în acest an sunt foarte stricte. Cine nu a înregistrat în acest an cerere unică de plată la APIA este exclus din start. O altă condiție este ca fermierii să dețină proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 și 20 octombrie 2015, conform legislației pentru situațiile de urgență, asumat de semnatari și în care să fie înscrise cel puțin informaţii privind cultura, suprafaţă calamitată, precum şi procentul de calamitare de peste 30%. Chiar dacă îndeplinesc aceste două condiții, nu vor primi despăgubiri dacă au fost declarați neeligibili de APIA.
Categoriiile de beneficiari, stabilite de actul normativ emis de curând de Guvern, sunt: a) producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol; b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare; c) producători agricoli persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu/sau fără personalitate juridică constituite conform legii.
„Noi am fost prevăzători și le-am transmis primăriilor să-i îndrume pe fermieri să solicite și atestat de producător, astfel că pentru micii fermieri care nu sunt organizați sub o formă juridică nu va fi o problemă să se încadreze în prima categorie”, a mai declarat directorul DAJ Olt.
Cât despre sumele pe care le pot încasa fermierii, noul act normativ prevede valoarea maximă a acestora. Astfel, pentru un hectar de porumb calamitat se pot încasa maximum 280 lei, la floarea soarelui suma maximă este fixată la 285 lei/ha, soia – 335 lei/ha, cartof – 1130 lei/ha (nu este, însă, o cultură specifică județului), sfeclă de zahăr – 600 lei/ha, legume de câmp – 1.490 lei/ha, plante de nutreț – 222,5 lei/ha, pășune – 50 lei/ha, fâneață – 75 lei/ha. Aceste valori sunt valabile pentru fermierii din categoria a) menționată mai sunt, pentru beneficiarii de la punctele b) și c) valorile fiind duble. De menționat că sumele amintite sunt maximale, în fapt sprijinul acordându-se conform gradului de calamitare menționat în procesele verbale întocmite de comisiile care au inventariat suprafețele. Mai mult, dacă după centralizarea tuturor cererilor se va constata că suma solicitată depășește banii alocați cu scopul de a fi despăgubiți fermierii, reducerile se vor calcula proporțional.
La nivelul județului Olt, cele mai întinse suprafețe calamitate au fost cultivate cu porumb boabe și floarea soarelui. „Pagube au fost din nord și până-n sud, fără excepție, n-a căzut un strop de apă pe niciunde!”, a mai spus Bărăgan.
