Grădiniţe noi, cu lacătul pe uşă

149
Grădiniţa de la Morunglav stă cu lacătul pe uşă

21 de unităţi de învăţământ destinate preşcolarilor au fost construite în ultimii ani cu ajutorul banilor de la Banca Mondială. Aproape jumătate dintre ele au fost finalizate încă de acum un an-doi. Cu toate acestea, nu au fost date în folosinţă, autorităţile optând pentru prelungirea soluţiilor improvizate. Principalele motive vizează scăderea numărului de copii sau lipsa fondurilor pentru introducerea utilităţilor, sarcină asumată de primari la demararea lucrărilor.

 

Milioane de lei băgaţi în infrastructura educaţională

Ministerul Educaţiei Nationale a investit mult în infrastructura şcolară, pentru a face faţă nevoilor impuse de reforma din domeniu. Sume importante au fost plătite pe microbuzele care să-i transporte pe elevi din satul de domiciliu la şcoala de centru, dar şi pentru construirea de imobile care să le ofere copiilor condiţii optime de pregătire. Până aici, nota bene. Problema este că toate investiţiile s-au făcut fără a se avea o viziune despre cum vor evolua lucrurile. Aşa se face că există microbuze şcolare care stau de ani buni parcate în curtea şcolilor, primăriilor sau ale edililor din lipsă de şofer profesionist. Cât priveşte construirea de imobile destinate copiilor care frecventează o formă de învăţământ, lucrurile stau şi mai prost. Cele mai multe au fost solicitate doar pentru că ,,în sector” erau bani, iar primarii de la vremea semnării contractelor au gândit că astfel o să atragă o ,,mână de voturi”. Astfel s-a ajuns acum, la finalizarea construcţiilor, ca ele să rămână cu lacătul pe uşă.

Zeci de grădiniţe noi stau închise

La nivelul judeţului Olt, în ultimii ani s-au construit 21 de grădiniţe prin Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET). Banii au venit, prin minister, de la Banca Mondială. Valoarea lucrărilor la un astfel de imobil, plătită din afară, s-a ridicat la vreo 600.000 lei. În acest proiect, prin contractul de finanţare semnat, guvernanţii s-au angajat să scoată bani pentru dotare, în timp ce autorităţile locale s-au angajat să asigure banii pentru introducerea utilităţilor şi să amenajeze zona, astfel încât micuţii să aibă unde petrece în siguranţă pauzele sau timpul rezervat recreerii. Cu chiu cu vai, într-un timp mai lung sau mai scurt, în funcţie de constructor, mare parte din imobile s-au finalizat. Unele chiar de ceva timp. Ministerul a făcut licitaţia şi a achiziţionat mobilierul pe care l-a trimis în teritoriu. Mare parte din el s-a şi deteriorat, folosit fiind în alt spaţiu decât cel pentru care fusese achiziţionat pentru că, la nivel judeţean, cu o singură excepţie, grădiniţele noi au rămas cu lacătul pe uşă.

Unii nu au bani şi asteaptă ajutor….

În mai toate cazurile la care facem referire, grădiniţele nu au utilităţile introduse. Primarii, deşi s-au angajat, nu au găsit resursele necesare pentru introducerea curentului electric, al apei şi încălzirii centralizate. Aceste investiţii se ridică, în medie, la câteva miliarde de lei vechi, în funcţie de ce se dorea şi de soluţiile alese. În plus, cele mai multe imobile par a fi aruncate undeva, pe un spaţiu nefolosit, neavând gard împrejmuitor şi nici amenajările necesare pentru a-i primi pe copii aşa cum se cuvine.
Cei mai mulţi dintre primari spun că nu au bani şi că speră să primească ajutor, în urma demersurilor făcute către autorităţile judeţene şi centrale. Ei sunt primarii în ale căror localităţi copiii nu au devenit o amintire.
,,Grădiniţa este aproape gata, dar nu avem bani de utilităţi. Am făcut demersuri către Consiliul Judeţean să ne ajute şi am sesizat situaţia şi la minister. Dacă vom fi ajutaţi, totul va fi bine, iar copiii nu vor mai fi transportaţi kilometri buni până la şcoala din centrul comunei, unde învaţă acum”, a declarat cu ceva timp în urmă primarul comunei Iancu Jianu.

Alţii au aşteptat să facă ,,rost” de copii

La Morunglav, lucrurile stau cu totul altfel. Principala problemă pentru care grădiniţa stă închisă a reprezentat-o lipsa copiilor. Pentru a putea să-i dea drumul, justificând oarecum cheltuielile cu întreţinerea, trebuiau să existe suficienţi copii pentru două clase de grădiniţă şi, evident, două posturi de educatoare.
,,Abia la 15 septembrie ni s-a aprobat să facem două grupe de grădiniţă. Până atunci nu am avut copii, acum am reuşit să strângem peste 35 şi ni s-a aprobat şi al doilea post de educator”, a susţinut directoarea şcolii din localitate, Ionela Brânaru.
Deşi nu recunosc, acesta este şi motivul pentru care mai – marii comunei nu au alocat banii pentru introducerea utilităţilor.
,,Avem banii prevăzuţi şi pentru introducerea curentului, şi pentru centrala termică. Am făcut toate demersurile, am obţinut autorizaţiile necesare pentru ca problema să se rezolve. Speram ca, în cel mai spurt timp, să terminăm şi să mutăm copiii în noul imobil. Cred că până la sărbători se va întampla acest lucru”, ne-a declarat zilele trecute Adrian Stanciu, viceprimarul localităţii.

Noile clădiri, o nouă bătaie de cap pentru primari

În cele mai multe dintre clădirile construite pe PRET, în Olt sau pe oriunde în ţară, preşcolarii nu vor pune piciorul pe motiv că sunt insuficienţi ca să funcţioneze unitatea. Dacă nu sunt copii care să înveţe în ele, primarii nu mai aruncă banii pe utilităţi. În aceste condiţii, clădirile moderne vor rămâne cu lacătul pe uşă. Cel puţin o perioadă, până ce vor găsi să dea clădirilor o întrebuinţare nouă. Una care să nu intre în domeniul distracţiei pentru că, pentru astfel de activităţi, Ministerul Educaţiei Nationale nu-şi dă avizul.
,,Până acum, niciun primar nu a solicitat avizul pentru schimbarea destinaţiei clădirilor ce aveau destinaţia de unităţi de învăţământ. Nu cunoaştem motivele. În localităţile unde situaţia s-a schimbat şi clădirile nu-şi mai găsesc utilitatea pentru care au fost construite, primarii pot să solicite aviz pentru a le da o altă destinaţie. Evident, în aceste clădiri trebuie să se desfăşoare activităţi din domenii precum cultural, social şi chiar educaţional”, a susţinut ministrul secretar de stat  Emil Albotă, chestionat de noi pe această temă.

După acelaşi tipar

Grădiniţele construite în cadrul PRET sunt identice şi au cam aceeaşi valoare: 600.000 de lei.
,,Lucrările s-au ridicat, din câte ştiu eu, la vreo 600.000 de lei. La această sumă se adaugă partea noastră de cofinanţare, ce constă în introducerea utilităţilor – apă, canal, lumină şi încălzire, dar şi în amenajarea zonei – gard împrejmuitor, alei, mobilier de joacă pentru copii. Cât priveşte mobilierul de interior, acesta a căzut în sarcina ministerului”, a declarat Cosmin Ungureanu.
Grădiniţele au câte două săli de clasă, o cancelarie, un spaţiu de servit masa, un cabinet medical şi toalete moderne, adaptate nevoilor celor mici.