În comuna aflată la vreo 20 de kilometri de Slatina, nu există familie care să nu ştie cum arată sorgul şi la ce foloseşte el, chiar dacă nu se îndeletniceşte cu confecţionarea măturilor. Orice familie care are o palmă de teren, o cultivă cu sorg. Dacă nu se pricep să ,,coase” mături, vând sorgul. Cultura este, susţin localnicii, de trei ori mai profitabilă decât cultivarea porumbului sau a florii-soarelui. Nimeni nu mai ştie cine şi când a făcut în comună primul ,,aspirator manual”, cert este că în ultimii ani fabricarea măturilor a devenit o tradiţie aşa de mare, încât autorităţile au decis ca prin intermediul ei, să-şi promoveze comunitatea. Ba, mai mult, primarul a luat în calcul, după ce ,,a ridicat mătura la rang de simbol” să o înregistreze la OSIM ca marcă a comunei şi să iniţieze un festival dedicat acestui obiect casnic. Ineditul acestei mici aşezări nu ţine doar de mătură. Aici întâlnim şi o sală de sport pe post de muzeu fără exponate, dar şi un primar la… modă.
Sorgu-i la putere printre culturile agricole
La Movileni, mai mult de o treime din suprafaţa agricolă a comunei este cultivată cu sorg pentru mături. Nu doar sătenii seamana această cultură, ci şi agenţii economici. Potrivit datelor oficiale deţinute de autorităţi, în acest an peste 800 de ha de teren au fost cultivate cu sorg.
,,Pune lumea sorg pentru mături. Fie că le fac singuri măturile din sorgul produs pe terenul proprietate, fie că-l vând, obţin un profit mai mare de trei-patru ori decât dacă terenu’ şi l-ar cultiva cu porumb sau floarea-soarelui. Am şi eu vreo trei hectare cu sorg, dar nu mă ocup cu fabricatul măturilor. Îl vând celor care se ocupă cu aşa ceva şi, recunosc, ies mult mai bine decât dacă aş pune altceva pe terenul respectiv”, ne-a declarat o angajată din primărie.
Sătenii cu care am stat de vorbă au însă o altă părere. ,,Nu e deloc profitabilă cultura de sorg. Băiatul meu a pus două pogoane şi nu a vândut o mână de sorg. El nu face mături că nu se pricepe şi, în plus, nu are nici timp că are serviciu, iar eu nu-l pot ajuta că sunt bătrână”, ne-a mărturisit tanti Maria.
Tradiţie de modă nouă
Despre tradiţia cultivării sorgului la Movileni, nimeni nu-şi mai aduce aminte când a apărut. ,,Nu ştiu eu cine a pus prima dată sorg aici, la noi. Eu, de când mă ştiu, fac mături. Să fie vreo 40 de ani! Pentru mine nu este greu să fac mături. Într-o zi fac cam vreo 200, în funcţie de cum le vreau, cu coadă lungă sau scurtă. Decizia depinde de cei care le cumpără.”, ne-a declarat Viorel Vladu, cel mai renumit meşter de mături din comună.
Măturile realizate de el ajung peste tot în zona Olteniei şi chiar în afara acesteia.
,,Măturile le vindem pe unde putem. Mergem cu ele prin târguri, dar le ducem şi pe la magazine, pe unde avem prieteni care se ocupă cu vânzarea lor. Preţul e unul negociabil. În general, pentru o mătură cerem cam 5 lei. Nu câştigăm mult, dar suficient ca să ne ducem traiul de pe o zi pe alta”, a susţinut bărbatul. Potrivit destăinuirilor sale, sorgul pentru mături şi-l produce singur. ,,Sorgul din care facem măturile îl cultivăm noi. Avem câteva hectare pe care le cultivăm anual cu sorg. Dacă e mare cererea şi rămânem fără sorg, cumpărăm de la consăteni. Unii cultivă sorgul, dar nu fac mături”, a mai afirmat ,,meşterul măturar”.
Banii ,,vorbesc” şi fac regula
Amploarea pe care a luat-o în ultimii ani cultivarea sorgului şi fabricarea măturilor a atras şi atenţia celor care conduc destinele comunei. Printr-o hotărâre de consiliu local, primarul Sorin Toma a obţinut 10.000 lei din buget pentru a amenaja zona din faţa administraţiei locale. Arhitectul ales a gândit totul în… funcţie de ceea ce tinde să devină simbolul comunei – mătura. Aşa se face că amenajarea din faţa primăriei are în prim plan trei mături. Aşa, ca să vadă tot poporul din Movileni sau din afara lui care-i preocuparea de bază a localnicilor. Edilul are planuri mari în ceea ce priveşte „aspiratorul made în Movileni”: vrea să-l înregistreze la OSIM. Să fie, oficial, simbolul localităţii. În plus, ,,şeful” se gândeşte chiar şi la un festival al măturilor, pe care să-l iniţieze în semn de respect adresat celor care acordă o atenţie deosebită fabricării măturilor. Mai ales că de pe urma lor, în trecut, ,,Tomiţă”, cum îi spun consătenii tânărului lor primar, s-a ocupat şi el cu fabricarea măturilor şi valorificarea acestora.
La sala de sport, ca la muzeu
Preocupat cu promovarea comunei prin intermediul măturilor, primarul a lăsat-o mai moale cu sala de sport pe care dorea să o aducă mai aproape de şcoala din centrul comunei.
În timp ce mii de copii de la şcolile din mediul urban nu au săli de sport, cei de la Movileni se pot lăuda, teoretic, cu condiţii bune pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică. Nu o fac pentru că nu au de ce. Investiţia în valoare de aproape 30 miliarde de lei vechi, amplasată în plin câmp, între cele două sate ale comunei – Bacea şi Movileni, stă nefolosită de mai bine de cinci ani. Timpul a început să-şi pună deja amprenta: o parte din dotări au dispărut, susţin localnici, iar prin plafon se infiltrează apa atunci când natura nu-i prea prietenoasă. Din cei peste 300 de elevi din comună, doar vreo 10% au ajuns să vadă cum arată sala de sport. Au mers acolo în „Săptămâna altfel”, precum merg colegii de la oraş la muzeu.
,,Nu ştiu că avem sală de sport. Noi facem orele de educaţie fizică afară, când este frumos, sau în clasă, atunci când plouă. Ne jucăm în clasă diverse jocuri”, ne-a mărturisit unul dintre copii.
,,Eu ştiu că avem, am şi fost acolo, pe câmp, între Bacea şi Movileni. Ne-a dus domnul profesor, într-o zi, când nu făceam ore. E frumoasă şi foarte înaltă. Are terenul mare şi tot felul de aparate. Mi-ar plăcea să facem orele de sport acolo”, a susţinut un alt elev.
Conducerea şcolii nu ştie ce a determinat fosta conducere a comunei să aleagă acel loc pentru ridicarea sălii de sport, dar oamenii vorbesc de interesele unora din administraţia locală.
,,Nu ştim de ce s-a construit acolo. Noi, când am întrebat de ce nu se face la şcoală, ni s-a răspuns că nu este a noastră, ci a comunei şi se va construi acolo unde s-a şi ridicat pentru a fi la aceeaşi distanţă de toţi locuitorii comunei”, ne-a mărturisit unul dintre dascălii din şcoală.
Mazăre de Olt face regulile la primărie
Un alt element de identitate al comunei Movileni este însuşi edilul Sorin Toma. Sacoul roşu, pălăria cu boluri largi sau uşor teşite sau pantofii albi fac pe oricine să întoarcă privirea spre primarul micuţei aşezări. Din cauza vestimentaţiei, cei mai mulţi dintre apropiaţi vorbesc despre ,,Tomiţă de la Movileni” ca despre Radu Mazăre, aluzie la ţinuta extravagantului primar al Constanţei. Nu ştim dacă şeful primăriei din Movileni l-a luat intenţionat drept model pe Mazăre sau este doar o coincidenţă… vestimentară. Cert este că totul se rezumă la culorile hainelor şi asortarea lor. În rest… este greu să-l copiezi pe fostul ,,baron de Constanţa”. Indiferent dacă ne referim aici la eticheta de firme a hainelor ce întorc privirile sau la proprietăţi şi viaţa tumultuasă dusă prin cluburile de fiţe de la malul mării.
