Ţeparii, în continuare cu ochii pe banii de la APIA

437

La o sută de miliarde de lei vechi a ajuns suma de recuperat de la fermierii care au văzut în fondurile acordate de APIA o sursă rapidă de bani. Mari „fermieri” vin în judeţ, arendează sute sau chiar mii de hectare, încasează subvenţia pe suprafaţă şi dispar fără urmă sau îşi falimentează firmele.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Olt a constatat în urma controalelor că la aproximativ 100 miliarde lei vechi se ridică valoarea banilor încasaţi de anumiţi fermieri fără ca aceştia să-şi respecte obligaţiile. Suma s-a adunat din 2009 şi până în prezent, iar fermierii care au încasat banii necuvenit sunt în diverse faze de executare.

test 1
test 1

„Noi facem controalele, constatăm starea de fapt şi anunţăm mai departe organele abilitate. Nu cade în sarcina noastră recuperarea acestor sume, însă ştiu că o parte dintre ele s-au plătit. De obicei plătesc, dar contestă şi procesele verbale de control. Ne judecăm cu ei”, a declarat directorul APIA, Marinel Oaşă.

Cel mai vechi dosar e din 2009, cu un debit de 300.000 lei

Marii debitori au de dat înapoi sume de la 100.000 lei (un miliard lei vechi), până la 3 milioane lei (30 miliarde lei vechi). În cea din urmă situaţie sunt doi mari fermieri, ale căror dosare au ajuns şi în ograda organelor de anchetă penală.

„Cel mai vechi dosar e din 2009, cu un debit de 300.000 lei. O firmă din Spania, care a venit în România să facă bani, a arendat sute de hectare, păcălind oamenii că vor primi cu câteva sute de kilograme la hectar mai mult decât dădeau alţii şi… asta a fost. Şi-au luat banii şi-au plecat. N-au utilaje, n-au nimic. Dar fenomenul este în desfăşurare, pentru că vin alţii din urmă, care vor să ia fonduri europene fără pic de efort. Nu iau în calcul, însă, că banii europeni sunt foarte controlaţi. Cum ar trebui de altfel să se întâmple şi cu cei din fonduri naţionale. Din fericire sunt şi fermieri care chiar vor să facă treabă, care încep cu un plan de afaceri bine stabilit, care nu se dau jos de pe tractor toată campania. Vin cu bani, se-nhamă la treabă, îşi fac un plan. Şi îi avem pe cei din sudul ţării, cei cu legumele, cărora într-adevăr le merge, dar şi alţii. Pentru aceştia este o afacere în adevăratul sens al cuvântului, dar se vede că o fac şi cu drag. Cei care vor să facă ceva trainic sunt, însă, 30%. 70%, vorbesc de marii fermieri, o fac numai de dragul de a câştiga bani uşor. Sunt acele mii de hectare luate în arendă şi necultivate, sau culturi neîntreţinute, pentru că nu-i interesează decât subvenţia”, a apreciat directorul Oaşă.