Mofturi olteneşti, pe bani europeni

Primarii din Olt au cerut bani de la UE pentru tot felul de investiţii, care mai de care mai ciudate: parcurile de la marginea pădurii, terenuri sintetice în sate cu oameni trecuţi de şaizeci de ani, adăposturi pentru câini în localităţi în care comunitarii patrupezi sunt număraţi pe degete sau corturi pentru evenimente… personale. Mai grav este că ei au cerut, iar cei care gestionează fondurile comunitare le-au aprobat solicitările şi le-au dat banii, deloc puţini.

Cortul de vis de la Grădinari

Locuitorii din Grădinari nu au canalizare, iar drumurile sunt de pământ. Dacă nu se pot lăuda cu infrastructura sau cu locurile de muncă, etnicii rromi, care sunt majoritari aici, se laudă chiar şi pe net cu ,,Centrul lor de evenimente”. Mai ales că pentru ridicarea lui nu s-a cheltuit, cum se zice, niciun leu din bugetul local ( n.r. cofinanţarea a fost de doar 2%). Cei peste 120.000 de euro necesari construirii cortului pentru nunţi şi dotarea lui cu anexele necesare au venit de la bugetul european. Au fost accesaţi în cadrul unui program ce vizează dezvoltarea structurilor de economie socială.

,,Valoarea proiectului pentru care am primit fiananţare europeană se ridică la 580.000 lei. De ei am achiziţionat cortul şi o parte din ceea ce vedeţi. Pentru accesorii am folosit sponsorizările. Scopul acestui proiect a fost acela de a crea locuri de muncă în comunitate. Aici, la societatea care administrează Centrul de evenimente, lucrează şapte oameni. Nu au salarii foarte , dar contează pentru că nu sunt multe firme care să ofere locuri de muncă. Noi suntem siguri că, în timp, se vor crea şi alte locuri de muncă pentru că societatea se va dezvolta”, a susţinut edilul Mihai Ioana.

Ideea întocmirii proiectului i-a venit atunci când a aflat că există posibilitatea de a lua bani pentru a dezvolta mici afaceri prin care să creeze locuri de muncă.

,,Eu mi-am propus să accesez fonduri europene pentru orice se poate. Am aflat de structurile de economie socială şi au întocmit proiectul. Proiectul l-am depus vara trecută şi, sincer, el a fost iniţial respins. În decembrie, lucrurile s-au schimbat şi am primit acceptul. Ne-am mişcat foarte repede şi totul a fost gata în vară. După cum vedeţi, a ieşit ceva foarte frumos”, a mai susţinut edilul.

Deşi recunosc faptul că banii ar fi putut fi folosiţi pentru construirea unei fabrici, localnicii sunt mândri de… cortul lor.

,,Ar fi fost mai bine dacă se creau locuri de muncă, dar e bine şi aşa. Tot ce face domnul primar e bine şi să ştiţi că a făcut multe pentru noi. Cortul e foarte frumos. Eu am fost la o nuntă acolo şi e de vis. Nu cred că mai există altul ca el în ţară”, ne-a declarat Florin, un tânăr localnic.

Potrivit Lilianei Ion, administratorul Centrului de evenimente, clienţii au apărut chiar înainte ca lucrările să se fi încheiat în totalitate.

,,Am avut solicitări încă din vară. Oamenii vin aici pentru că nu au unde să-şi organizeze nunta sau botezul, dar şi pentru că nu percepem chirie. Tot ceea ce plătesc clienţii este meniul. Acesta pleacă de la 90 de lei şi poate ajunge chiar şi la 150 lei, în funcţie de ceea ce se doreşte la meniu. Mâncarea se prepară în bucătăria proprie, de către bucătarul nostru”, a susţinut Liliana Ion.

Ea a precizat că deja aici au fost organizate trei nunţi şi mai urmează să aibă loc o alta la finele acestei săptămâni.

,,Aici poate să-şi organizeze nunta oricine doreşte, orice persoană din localitate şi chiar din zonă. Principiul pe care punem la dispoziţie centrul este cel al primului venit”, a mai spus administratorul cortului pentru nunţi, cu care se mândresc locuitorii din Grădinari.

Adăpost canin pentru patrupezii localnicilor

Pe acelaşi program finanţat de UE pe care a fost finanţat cortul de nunţi de la Grădinari au primit bani europeni şi corăbienii. Ei au ales să înfiinţeze, ca structură de economie socială, un adăpost canin. Valoarea proiectului prin care se va acorda adăpost patrupezilor de la Dunăre se ridică la aproape 700.000 lei ,din care 2% reprezintă partea de cofinanţare.

Cum investiţia se pare că era una prea complicată, Asociaţia Centrul Metropolitan de Resurse Umane CRUM, care este beneficiara proiectului, şi-a luat mai mulţi parteneri: oraşul Corabia, comuna Podari, Asociaţia Dominou, Club Sportiv Dyadora, SC Addvances Strategic Solution SRL, Organizaţia Naţională Cercetaşii României – Filiala Braşov „Virgil Oniţiu”, Fundaţia Zamolxes şi Asociaţia Trend.

Lucrările care au fost demarate luna trecută sunt aproape gata. Cât priveşte numărul locurilor de muncă, acesta este tot de şapte. Pentru început, s-a identificat administratorul şi vreo patru vulnerabili. Ei vor administra adăpostul canin construit pe fonduri europene. Printre altele, ei trebuie să se îngrijească de confortul, hrana şi sănătatea celor aproximativ 100 de comunitari care vor fi ,,cazaţi” în padocurile construite în adăpostul de pe malul Dunării. Nimeni nu ştie, deocamdată, cine va prinde câinii şi cum se va întâmpla acest lucru. Nu se cunoaşte până acum nici cât timp vor beneficia comunitarii de condiţii de lux şi nici cum vor fi ei selectaţi. Cât priveşte banii europenilor, ei au fost tocmai buni pentru finanţarea unui proiect ce ţine, mai degrabă, de mofturile oltenilor decât de nevoile lor de a rezolva problema lipsei locurilor de muncă sau de a rezolva problema haitelor de câini care se adăpostesc în preajma , spre disperarea părinţilor.

Dacă fondurile comunitare s-au dovedit tocmai bune pentru câini sau pentru petreceri, nu la fel stau lucruile când vine vorba de susţinerea tinerelor talente sau de sprijinirea campionilor tineri. Cu toţii trebuie să se bazeze doar pe resursele familiilor şi, din când în când, pe valoarea premiilor câştigate cu multă trudă şi sudoare spre fala şi mândria celor care, de cele mai multe ori, îi ignoră.

Şi, dacă tot au început aleşii noştri cu astfel de investiţii, aşteptăm să vedem când vor folosi banii europeni pentru deschiderea de baruri în care să se consume droguri uşoare sau, de ce nu, un hotel pentru feline…. Că doar şi ele sunt utile pentru casa omului şi, din sărăcie, sunt lăsate libere pe străzi de către stăpâni. Or fi ele blânde dar, dacă sunt deranjate, pot zgâria adânc.