Radu Diaconescu este, fără îndoială, un tânăr cu o poveste incredibilă de viaţă, un exemplu de curaj şi non-conformism. El este slătineanu care a pedalat anul trecut vreo 9.500 de kilometri pentru a escalada Khan Tengri, înalt de 7.000 de metri, situat la graniţa dintre China, Kirghistan şi Kazahstan. A fost visul său şi, pentru a şi-l împlini, Radu a renunţat la locul de muncă şi la tot confortul oferit de acesta. Inedita experienţă a durat cinci luni, timp în care tânărul care a străbătut şapte ţări a avut parte de foarte multe experinţe inedite şi a cunoscut oameni ce aparţin unor culturi cu mult diferite celei din care el provine.
Despre Radu Diaconescu şi inedita sa poveste recentă de viaţă am aflat în cadrul Festivalului „Slatina, dragostea mea”.
Începutul unei aventuri inedite
La începutul anului trecut, Radu a decis să plece în aventura vieţii sale şi să-şi împlinească un vis: escaladarea vârfului Khan Tengri, de 7.000 de metri, situat la graniţa dintre China, Kirghistan şi Kazahstan. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-şi informeze colegii cu privire la decizia luată şi să-şi înainteze demisia.
,,A trebuit să demisionez de la firma germană la care lucram pentru că nimeni nu ar fi fost de acord să-mi dea concediu patru luni de zile, să plec eu într-un voiaj. Primii care au fost surprinşi când au aflat că demisionez au fost colegii. Ei au rămas fără reacţie atunci când au aflat că nu plec la un job mai bun ci pentru a călătorii prin lume, cu bicicleta, vreme de patru-cinci luni. A fost o experienţă interesantă chiar şi să le văd colegilor reacţia în momentul anunţului făcut de mine”, a mărturisit aventurierul slătinean.
Experienţe inedite la fiecare… metru parcurs
Radu Diaconescu a călătorit cinci luni prin mai multe ţări. A plecat din România, prin Bulgaria şi Turcia, a traversat Iranul, Turkmenistan, Uzbekistan, până la graniţa Tadjikistan cu Kirghistan şi China… ,,Am plecat în expediţie pe la jumătatea lunii februarie… A fost destul de frig. Am sperat ca în această perioadă vremea nu avea să-mi creeze probleme. Nu a fost întocmai cum am sperat”, a susţinut Radu Diaconescu. El a mărturisit că nu şi-a închipuit că în această expediţie urma să aibă parte de surprize interesante, în fiecare zi.
Potrivit acestuia, fiecare fotografie, fiecare filmuleţ, are în spate o poveste, o întâmplare. ,,De foarte multe ori, în timpul expediţiei, am fost invitat în casele oamenilor din cea mai pură generozitat. Mi s-a părut o experienţă extrem de interesantă să vezi cum trăiesc oameni din alte colţuri ale lumii şi să vezi că sunt extrem de primitori”, a susţinut Diaconescu.
„Poza asta are o istorie în spate. Este făcută în Pamir, la 4.000 de metri, când am dat de asphalt. din nou, după 150 de kilometri de mers pe drumuri cu denivelări. Vă imaginaţi că, după ce mergi timp de 150 de kilometri zgâlţâindu-te în ultimul hal, în momentul când ajungi la asfalt, nu ştii cum să te bucuri”, a spus temerarul nostru despre o fotografie în care era imortalizat sărutând asfaltul.
Preţul unui vis împlinit
După mii de kilometri prin Europa şi Asia Centrală, olteanul a ajuns la poalele munţilor Tian Shan, aflat la graniţa dintre Kirghistan şi China. De aici a început o altă etapă a expediţiei sale: un drum de două săptămâni pe unul din cei mai lungi gheţari din lume. A ajuns în tabăra de bază a Khan Tengri-ului după vreo 60 de kilometri. „Stăpânul Spiritelor sau Khan Tengr, e o piramidă de 7.000 de metri de stâncă şi gheaţă şi, indiscutabil, unul din cele mai estetice vârfuri din lume. E în acelaşi timp un ţel perfect pentru o călătorie atât de lungă, cel puţin pentru cineva pasionat de alpinism şi de bicicletă. În plus, mai e şi frumuseţea de a ajunge pe un astfel de vârf, plecând din România, doar prin forţa propriilor picioare”, a mai spus Radu. Dorinţa şi plăcerea lui a avut şi un preţ: degetele de la picioare.
„În câteva cuvinte, expediţia reprezintă traversarea a şapte ţări, parcurgerea a 9.500 de kilometri pe bicicletă, în timp de cinci luni de zile, escaladarea unui vârf de 7.000 de metri şi, din păcate, atunci când am urcat pe vârf, am avut probleme cu degerăturile, astfel că am pierdut degetele de la picioare. Nu unul, nu două ci, pe toate zece”, a mărturisit slătineanul care se poate lăuda că a avut parte de una dintre cele mai inedite experienţe posibile.
