Mii de familii din Caracal, ce locuiesc pe strãzile care preiau traficul greu ce tranziteazã localitatea, trăiesc de ani buni un adevărat coşmar. Trepidaţiile au făcut ca locuinţele să li se deterioreze pe zi ce trece. Eforturile lor de a şi le menţine în bună stare seamănă cu o muncă de sisif. Tot ce repară astăzi se strică mâine. Au sperat că demararea lucrărilor la Şoseaua ocolitoare va însemna şi începutul sfârşitului coşmarului lor. Nu a fost aşa. Arestarea patronului firmei care câştigase licitaţia a condus la abandonarea investiţiei. Guvenul a reuşit sã anuleze vechiului contract şi să desemneze o altă firmă care să continue lucrările. Decizia a făcut să renască speranţele oamenilor că vor scăpa, în sfârşit, de traficul care le distruge casele.
-Domnule primar, Eduard Ciocăzanu, cum va fi acest an pentru municipiul Caracal? Va fi sau nu un an bun, ce credeţi?
-Sperăm sã fie un an bun. Cel puţin de început a început bine. Avem semne bune legate de demararea sau continuarea unei serii de investiţii şi mã refer aici la primirea aprobărilor pentru continuarea lucrărilor la centură şi demararea celor la minicentura dinspre Slatina.
În al doile rând, se va începe asfaltarea tuturor stăzilor din municipiu şi, sperăm ca în acest an, să înceapă schimbarea reţelelor de apă şi canal. Practic toate reţelele vor fi schimbate. În plus, sperăm să finalizăm lucrările de modernizare a pieţei agroalimentare. Au fost ceva probleme la firma care a câştigat realizarea acestei investiţii. Încercăm să reziliem contractul cu firma de comun acord astfel încât să nu ne blocheze în instanţă. Dacă nu vom reuşi nu vom avea ce faceş vom merge în instanţă.
O altă investiţie pe care o avem în vedere o reprezintã sensul giratoriu din zona pieţei, pentru descongestionarea traficului în zonă. Tot anul acesta vom demara şi finaliza lucrările la Centrul de informare, pentru care avem asigurată resursa financiară, fiind vorba de un proiect cu bani de la UE. Vom încerca, din sumele pe care le avem la dispoziþie, să reabilităm zonele dintre blocuri. Vom face în aşa fel ca, până la obţinerea fondurilor europene pentru amenajarea parcărilor, oamenii să poată circula în condiţii decente printre blocuri.
-Ce aveţi în vedere cu privire la unităţile de învăţământ?
-Nu vom neglija sub nicio formă unităţile de învăţământ. Nu vom neglija creşterea confortului pentru elevi. În acest sens vom aloca banii necesari pentru realizarea lucrărilor de reparaţii curente, de igenizare a unităţilor de învăţământ.
-Siguranţa în şcoli, prezintă importanţă pentru administraţia locală?
-În momentul de faţă toate unităţile de învăţământ dispun de camere de vederi. Noi nu ne permitem să angajăm paznici pentru toate şcolile şi liceele. Dacă unităţile de învăţământ şi-au angajat, ele şi răspund dacăse întâmplă ceva.Din fericire nu am avut probleme şi sper sã nu avem. Dacă se vor impune măsuri suplimentare, aşteptăm conducerea şcolilor sã vină cu propuneri, le analizãm şi vedem ce putem face.
– Ce se va întâmpla cu infrastructura de apă şi canal?
– Încercăm să promovăm alte douã proiecte pe OG 28 pentru introducerea de reţele de apă şi canalizare pe douã străzi aflate în zona Romvag. În plus, avem sume importante, din fonduri comunitare, ce vor fi investite în reabilitarea reţelei de apă şi canal. E cea mai mare sumă alocată unei comunităţi, în 2015.
-Domnule primar, parcul ,,Constantin Poroineanu” este unul dintre cele mai valoroase din ţară. Din păcate nu este suficient de bine pus în valoare. Ce aveţi în plan?
-Intenţionăm să accesăm fonduri europene pentru reabilitarea parcului. Este păcat să avem şansa de a lua bani pentru parc şi sã profităm de ea.
-Municipiul Caracal are cele mai valoroase şi mai numeroase clădiri din judeþ. Din păcate, frumuseţea lor nu este pusă în valoare iar acolo unde este pusă este umbrită de aspectul blocurilor… extrem de colorate. Aveţi de gând să interveniţi în vreun fel?
-Cele mai multe clădiri monument sunt proprietate privată iar noi nu putem, din acest motiv, să intervenim. Cele care aparţin municipalităţii, vor fi reabilitate. Caracalul este unul dinc ele cinci oraşe din ţară în care se vor investi sume importante în acest sens.
În schimb, sperăm să demarăm un proiect pentru reabilitarea blocurilor. Avem toate documentele necesare în prima etapă, realizate de mai bine de un an. Aşteptăãm ghidurile pentru a demara procedurile de accesare a banilor, în vederea anvelopării blocurilor.
Noi am fãcut tot ce a depins de noi, avem studiul de fezabilitate realizat, rãmâne acum ca asociaţiile de proprietari să-i convingă pe oameni să-şi dea acordul şi sã ne vină în ajutor cu documentele solicitate de comunitatea europeană. Am găsit şi soluţiile viabile pentru ca oamenii să poată suporta partea de cheltuieli care le revine. Aşeptãm acordul pentru a putea merge la urmãtorul pas.
E vorba de vreo 7.000 de apartamente care ar trebui anvelopate. Din discuţiile cu preşedinţii de asociaţii de proprietari am înţeles că avem deja toate documentele pentru vreo 10 blocuri. Sperăm ca lucrurile să fie aşa şi să putem să trecem la treabă imediat ce se va da undă verde la finanţare pe noul exerciţiu bugetar.
Ce pot să vă mai spun este că, am decis, prin noul regulament de urbanism, să nu se mai folosească o aşa paletă largă de culori. Vom folosi maxim două culori pe cartier.
În momentul în care un bloc se va anvelopa, indiferent dacã se va face pe bani publici sau pe cheltuiala locatarilor, se vor folosi doar culorile stabilite pentru cartierul respectiv.
-Aveţi, domnule primar Ciocăzanu, o serie de dorinţe investiţionale. Cu ce bani le veţi transpune în practică? Cum staţi la capitolul resurse după schimbarea formulei de finanţare a autorităţilor locale?
-Noi, ca administraţie publică, pierdem cam trei miliarde de lei vechi. Noi, nu ne plângem: avem bani. Problemele au apărut la noi din cauza datoriilor pe care municipalitatea le înregistra în momentul în care am preluat-o. Am fost executaţi şi toţi banii ne-au fost luaţi de la investiţii. Sperăm să scăpăm de datorii ca să putem să intrăm în normalitate. Suntem îndatoraţi la maxim pentru că au fost luate credite în trecut şi vom avea de plătit mulţi ani de acum în colo. Ce pot să spun este că, vom încerca să atragem cât mai multe fonduri. Dacã nu ne vor ajunge bani, ne vom împrumuta pentru a asigura fondurile pentru cofinanţare. Nu e nimeni nebun săse împrumute dacă are bani. Ce nu înţeleg oamenii este că bugetul local nu seamănă cu cel al familiei. Dacă ai cinci lei poţi face ce vrei cu el. Aici trebuie să-i imparţi, să asiguri bani pentru învăţămân, pentru salarii, asistenţă socială, drumuri, etc.
-Cum intenţionaţi să atrageţi investitorii şi astfel să apară şi locurile de muncă necesare dezvoltării comunităţii?
-Probabil cã anul acesta vom finaliza documentele şi să declarăm parcul industrial ca fiind funcţional şi astfel să oferim investitorilor acele facilităţi care să-i determine să investească aici. Suntem într-o luptă disperată cu Ministerul Justiţiei pentru a ne recupera cele 23 de ha, date pentru construirea unui penitenciar privat şi nu s-a făcut nimic de 10 ani. Vrem ca prin hotărâre de guvern să ne fie returnat terenul pe care ministerul Justiţþiei nu face acum nimic decât să-l arendeze, vrem ca aici să facem un alt parc industrial. Dacă există bunăvoinţă politică ţi se înţelege că acel teren este al Caracalului şi a fost dat cu un scop care, din păcate, nu a fost atins, vrem sã ne fie restituit. Vreau să-i fac să înţeleagă căavem nevoie de el pentru a ne putea dezvolta. În urma numeroaselor solicitări, deocamdată am primit doar răspunsuri fără niciun fel de logică sau care să ne ofere vreo informaţie concretă. Primăria Caracal a fost de bună credinţă şi a dat terenul pentru o investiţie… dacă ea nu s-a realizat mi se pare normal ca el să ne fie returnat.
-Vã mulţumim domnule primar şi vã dorim să reuşiţi în demersurile dumneavoastră !
