Tradiţia, încurcată în… hârtii

328

Pâinea de ţest de la Scărişoara, dulceţurile, gemurile, castraveţii sau gogoşarii muraţi de la Giuvărăşti sau Dobrosloveni vor mai fi considerate produse tradiţionale doar până la finele acestei luni. Condiţiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru reatestare ca produse tradiţionale îi împiedică pe proprietari să obţină noul document. În Olt, până acum, din cele 11 produse tradiţionale atestate, doar prunele de Leleasca au fost reatestate.

 

Doar prunele de Leleasca, reatestate ca produs tradiţional

Ministerul Agriculturii a impus în acest an noi condiţii pentru reatestarea produselor tradiţionale. Deşi termenul expiră la finele acestei luni, doar un singur produs a obţinut noul atestat.

,,Până acum singurul produs tradiţional oltenesc care a fost reatestat este reprezentat de prunele de Leleasca. Noile criterii sunt ceva mai dure, mai greu de îndeplinit de cei care până acum îşi atestaseră produsele”, a declarat Maria Bodescu, reprezentantul DADR Olt, referitor la produsele tradiţionale.

Potrivit acesteia, produsele atestate îşi păstrează statutul până la finele lunii noiembrie dacă Ministerul Agriculturii nu revine şi mai acordă un termen pentru reatestarea produselor tradiţionale, aşa cum a făcut-o în vară.

 

Pâinea în ţest, la stadiul de demers

Producătorii dulceţurilor, gemurilor, castraveţilor sau gogoşarilor muraţi de la Giuvărăşti sau Dobrosloveni nu au demarat procedurile pentru reatestare.Nici cei care au atestată păinea de ţest de la Scărişoara nu a reuşit să-şi reatesteze produsul care este şi  cel mai reprezentativ pentru Oltenia.  

..Am demarat procedurile de atestare a pâinii în şest ca produs tradiţional. Din păcate e nevoie de foarte multe hârtii, aprobări care se obţin în urma mai multor drumuri făcute pe la diverse instituţii. Facem tot ce putem pentru a reatesta produsul E mai bine aşa. În special pentru noi care ieşim cu el pe pieţele de produse tradiţionale”, a declarat Floarea Vasile, proprietara atestatului de produs tradişional pentru pâinea în ţest.

Deşi, alături de pâinea-n ţest, ciorba de praz sau friptura de… ,,raci”, reprezintă alte produse tradiţionale pentru meleagurile de pe malurile Oltului. Cu toate acestea nimeni nu s-a gândit încă să le promoveze şi să le atesteze.

 

Criterii multe dar… benefice

Sindicatul producătorilor agricoli din Olt, consideră benefice condiţiile impuse de Guvern pentru atestarea produselor tradiţionale. 

,;Este adevărat că au fost introduse noi reguli pentru reatestarea produselor tradiţionale. Pentru mulşi acest lucru reprezintă ceva negative, pentru noi, nu. Astfel se împiedică obţinerea atestatului de produs tradiţional pentru produse contrafăcute. Aţi văzut, în piaţă, toţi comercianţii de lubeniţă susţin că aceastea sunt de Dăbuleni. În realitate multe dintre ele nu sunt nici măcar romţneşti şi sunt aduse din Turcia sau grecia. Aşa este şi cu produsele tradiţionale”, a declarat Ionel Păunel, preşedintele Agrostar Olt.Structura pe care acesta o conduce vine în sprijinul producătorilor care vor să obţină atestatul amintit pentru anumite produse atestate sau care ar putea obţine acest statut.

 

Criterii greu de trecut

Obţinerea noilor atestat presupune ca produsele să nu mai fie obţinute în bucătăria proprie, ci în spaţii care să respecte un anumit flux  iar cantitatea de preparate tradiţionale ce poate fi obţinute nu poate fi mai mare de 150 de kilograme de produs pe zi, pentru majoritatea produselor, sau 300 de kilograme în cazul pâinii. În plus, pentru obţinerea atestatului, producători trebuie să aducă dovezi că preparatul este unul cu tradiţie pentru zona respectivă.

Proiectul prin care se demonstrează îndeplinirea criteriilor impuse trebuie realizat de specialişti iar producătorii ştiu cum să obşină un produs de calitate şi nu să-l deseneze mai bine pe hârtie sau să descrie aromele emanate de acestea. Cât priveşte fluxul de obţinere a produselor tradiţionale, noşiunea este destul de largă şi de confuză.

 

Că aşa-I olteanu… căpos

Maria Bodescu, specialistul DADR Olt pe produse tradiţionale susţine că a încercat în zadar să-I determine pe pomicultorii din nordul judeţului, zona Sâmbureşti-Leleasca să se asocieze pentru a declara zona ca fiind una cu tradiţie şi astfel să se obţşină fonduri europene.

,,Dacă fermierii care deţin plantaţii de pruni şi fac prune uscate ar putea să se unească şi să constituie o zonă protejată. Astfel ei ar putea obţine fonduri europene pentru promovarea produsului atât pe piaţa locală-naţională cât şi în ţările Uniunii Europene. Din păcate toate demersurile noastre de a-I face să se unească, au eşuat”, a declarat Bodescu, precizând că în zona amintită există aproape 200 de producători de prune uscate.

,,Toţi usucă prunele după aceiaşi metodă. Au acelaşi cuptor şi folosesc cam aceleaşi soiuri de prune.Diferă dora aspectul cuptoarelor de uscare a prnelor”, a mai afirmat Bodescu.

 

Profit cu produse tradiţionale

Ionel Gioarsă de la Leleasca se numără printre producătorii de prune uscate care obţin ceva profit. Mai ales că reuşeşte să valorifice, de ani buni, nu doar prunele pe care le usucă dar şi fructele în stare proaspătă. Parte din prunele uscate de el ajung şi pe mesele occidentalilor din Germania, Austria sau Italia.

,,Prunele le valorificăm de obicei pe piaţa internă, în market-uri sau pe piaţa liberă. Există şi fructe pe care le uscăm şi le exportăm, prin intermediul unor firme din Bucureşti”, ne-a declarat bărbatul.

Tanti Florica de la Scărişoara se află în fiecare week-end în târgul de produse tradiţionale de la Agronomie.

Vând zilnic zeci de pâini. Pentru o pâine de un kilogram şi jumpătate obţin 15 lei. Pentru că pâinea mea este aşa de căutată, în capitală îmi iau mereu ajutoare. De obicei merg însoţită de fiul şi nora mea,. Unul mă ajută la preparatul pâinii, dându-mi la îndemână, altul arde ţestul… merge totul ca pe bandă. Nu fac faţă cu făcut-ul la câte cereri am. Oamenilor le place pentru că este bună. Dincolo de gustul bun, este şi foarte sănătoasă. Nu are nimic sintetic în ea. E doar făină, sare, apă şi drojdie”, ne-a mărturisit tanti Florica, devenită antreprenoare fără să-şi dea seama.