Podgoria Sâmbureşti a trecut, de-a lungul anilor prin proprietatea mai multor familii boiereşte recunoscute, plecând de la Theodosie Rudeanu, mare logofat al lui Mihai Viteazu, nepotul lui Dan Danilovici, marele vistiernic al lui Matei Basarab si ginerele lui Brancoveanu, si familia Bratianu. Întotdeauna aici se obţineau cele mai bune vinuri roşii din Oltenia doar că în ultimul secol calitatea acestora a impresionat cunoscătorii. Schimbarea soiurilor de viţă de vie, spune legenda, a început pe vremea Brătienilor.,,Vrând să se laude cu podgoria sa, Brătianu şi-a invitat prietenii francezi să o viziteze şi să guste din vinul rubiniu. Cum amicii nu au fost prea impresionaţi de ce au gustat, ei i-au cerut voie să-I aducă viţă de vie franţuzească. Politicianul roman a fost mulţumit de vinul obţinut aşa că a înlocuit viţa de vie deţinută cu cea nobilă franţuzească. Niciun butuc de viţă de vie din cei plantaţi atunci nu mai există acum în celebra podgorie dar parfumul franţuzesc parcă se mai simte încă în soiurile de vin obţinute la Sâmbureşti.
Vitipomicola Sâmbureşti, de la faliment la performanţă
Podgoria Sâmbureşti a rămas, după revoluţie, aproape un deceniu, în stăpânirea statului. A supravieţuit cu greu, dar a făcut-o până când, la începutul anilor 2000 au intrat în proprietatea cunoscutului om de afaceri Jean Valvis, proprietarul grupului Valvis Holding. Impresionat de istoria locurilor dar şi de calitatea solului care da vinului valoare, Valvis a investit în echipamente, personal dar şi în promovarea vinului de Sâmbureşti pentru a-I reda Gloria de altădată. A păstrat suprafeţele de vie care erau mai tinere şi la întinerit pe celelalte, plantând soiuri ales de struguri franţuzeşti care s-au pretat la condiţiile pedo-climatice de aici. Strugurii epntru vinurile roşii au găsit aici un pămând puternic mineralizat şi o expunere solară ideală şi temperature prielnice pentru un vin puternic
Rezultatele au început să apară încet, încet. Premiile saloanelor naţionale de vinuri, pentru licorile roşii, au ajuns cu precădere la conducerea firmei din Sâmbureşti.
Performanţă pentru vinurile roşii, calitate pentru cele albe
Cabernetul Sauvignon de la Sâmbureşti este, de departe, vârful vinului roşu românesc, fiind şi cel mai cunoscut. Acesta, împreună cu delicatul merlot, combinate după o reţetă doar de şefii de la Vitipomicola, au dat cel mai original vin din sudul ţării: vinul oltenesc cu parfum franţuzesc denumit Rouge de România.
Familia de vinuri rolii de la Sâmbureşti este întregită cu Brungund, Feteasca Neagră şi Sâmburelul de Olt.
Vinurile roşii de la Sâmbreşti colecţionează cele mai multe premii dar nici cele albe nu sunt de lepădat. Soiurile româneşti parfumate precum Feteasca Albă sau Regală, Savignon Blanc şi Chardonnay îli merită banii până la ultimul leuţ. Ultimul vin este unul dintre cele mai populare soiuri din lume, fiind reprezentat în toate cele trei game de vinuri din Domeniile Sâmbureşti.
Profesionaliştii îşi permit să se lupte pentru calitate
Toamna lui 2014 nu a venit cu veşti bune pentru viticultorii olteni. Anul acesta, producţia a fost mai mică decât în anii trecuţi, atât în gospodăriile populaţiiei cât şi în exploataţiile viticole din nordul judeţului. Cultura de viţă de vie a fost afectată de boli, datorită ploilor. Pentru a reduce efectele acesteia, specialiştii de la Vitipomicola au investit sume importante în tratamente.
,,Anul acesta a fost foarte dificil. Am avut parte de o presiune extraordinară din partea vremii şi a bolilor. Ca să vă daţi seama, am avut precipitaţii cât pentru doi ani şi în mare parte concentrate doar în anumite luni. Aceste lucruri au condus la întârzieri în coacerea strugurilor. Am început recoltatul cu trei săptămâni mai târziu decât anul trecut. pentru a avea acum ce culege, am investit sume importante în tratamente. Am aplicat tratamente suplimentare pentru ca bolile să nu afecteze calitatea strugurilor şi implicit a vinului pe care-l producem”, ne-a declarat Ioan Manea, directorul executiv al SC Vitipomicola Sâmbureşti.
Dacă aici producţia a fost mai mică decât în anii fără probleme cauzate de vreme, la particulari viile au fost compromise aproape în totalitate.
Vinul ghiurghiuliu, cules toamna pe târziu, va fi, însă, unul foarte bun. O demonstrează cantitatea mare de zahăr acumulată de struguri, ne-a mărturisit directorul Vitipomicola.
,,La strugurii albi am obţinut o producţie mai mică decât în anii buni, în jur de 10.000 kg la ha iar la cei roşii am obţinut în jur de 6.000 kg la ha”, a mai afirmat acesta.
Dacă nu se pot lăuda cu producţiile de struguri, chiar dacă sunt mult mai mari decţt la celelalte podgorii din zonă, cei de la Vitipomicola se pot lăuda cu calitatea vinului.
,,Vom avea un vin Savignon blanc de calitate extraordinare. Şi celelalte vor fi foarte bune dar acesta va fi de excepţie” a mai susţinut Manea.
Un vin de calitate presupune multă atenţie…
Un vin de excepţie nu se obţine fără un efort deosebit din partea celor care exploatează diversele podgorii.
,,Pentru a produce un vin de calitate trebuie, în primul rând, să ai struguri de calitate superioară din viţe nobile, şi să utilizeze pe tot procesul tehnologic doar utilaje moderne, care să permită scoaterea tuturor aromelor şi a nutrienţilor din bobul de strugure. Un vin roşu de calitate trebuie să lase urmă pe pahar precum uleiul. Un vin bun trebuie, la degustare trebuie să-ţi lase în gură un gust îmbietor care să te îndemne să mai ei o gură de vin. Mai trebuie spus că există diferenţe mari între tipurile de vin”, a susţinut Nicoleta Marin, unul dintre specialiştii societăţii.
,,Vinul, în special cel roşu, este foarte bun pentru organismul uman, dacă este consumat cu moderaţie. Studiile realizate în Franţa, unde sunt cei mai mari consumatori de vin, au arătat că acolo se înregistrează cea mai scăzută rată a bolilor cardiovasculare şi a cancerului”, ne-a declarat Marian Marcu, directorul tehnic al societăţii.
Anul acesta, la Vitipomicola Sâmbureşti se va obţine de pe cele cca 250 ha cu viţă de vie peste 1.000.000 litri de vin de calitate superioară.
La nivelul judeţului Olt sunt 7.097 hectare de viţă de vie. Dintre aceasta, 5.294 de hectare sunt cu vie hibridă, iar diferenţa de 1.803 cu vie altoit
