Ionel Barbu: „Speram ca intervenția politicului în educație să fie abolită”

96

Aproape fiecare ministru care a ajuns la cârma Ministerului Educației a venit cu noi idei și propuneri, mai bune sau mai proaste, dar sistemul educațional din România se confruntă în continuare cu foarte multe probleme. În fiecare an, atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții sunt bulversați de noi măsuri care ar trebui să pună la punct un sistem extrem de important pentru fiecare țară. Numai că la noi nu prea se întâmplă acest lucru, de cele mai multe ori deciziile luate în ceea ce privește sistemul educațional nu s-au dovedit chiar așa de benefice, mai ales în condițiile în care legislația în domeniu se schimbă la de la an la an.

Despre sistemul de învățământ la nivel național, dar și de la nivelul județului județului nostru am vorbit cu Ionel Barbu, președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar Olt. Mai multe amănunte aflați din interviul pe care vi-l prezentăm în continuare.

• Cu ce gânduri porniți la drum în acest nou debut de an școlar?

Fiecare început de an şcolar reprezintă deopotrivă un moment de bucurie şi de emoţie, atât pentru copii şi părinţi, cât şi pentru profesori, dar, mai ales, pentru elevii înscrişi în clasa pregătitoare. Într-o lume în care apar schimbări majore, într-un ritm ameţitor, pe toate planurile: ştiinţific, tehnic, economic, social şi politic, fapt imposibil de prognozat cu câteva decenii în urmă, educaţia a avut şi trebuie să aibă, în continuare, rolul decisiv în formarea de competenţe şi caractere în rândul locuitorior planetei.

Progresul omenirii a fost posibil datorită evoluţiei ştiinţei şi tehnicii, dar într-o oarecare măsură şi datorită creşterii gradului de cultură şi civilizaţie al societăţii omeneşti. Cu siguranţă, că şi cultura politică a influenţat progresul omenirii, dar, din păcate, multe din deciziile oamenilor politici ai lumii, mai vechi sau mai noi, au influenţat în sens negativ evoluţia acesteia şi au creat mari suferinţe printre semenii noştri.

Nimic din ceea ce locuitorii Terrei au acumulat în planul cunoşterii nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat şcoala, dascălii şi sacrificiul acestora, dascălii putând fi asemănaţi cu nişte făclii care ard spre a-i lumina pe alţii.

• Care ar fi problemele cu care vă confruntați în startul anului școlar 2014/2015 și care ar fi obiectivele pe care le urmăriți a le realiza pe parcursul acestuia?

Starea actuală a învăţământului românesc, generată de subfinanţarea cronică din ultimii 24 de ani, impune luarea unor decizii urgente, hotărâtoare şi curajoase care să aşeze România în rândul ţărilor dezvoltate.

Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt a solicitat, în repetate rânduri, elaborarea unui plan naţional privind educaţia, pe baza unor reguli şi principii unanim acceptate de întreaga clasă politică. Din păcate, actuala Lege a educaţiei naţionale, lege adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale de către Guvernul Boc şi nu în urma unor dezbateri parlamentare, cum ar fi fost normal, în ciuda numeroaselor modificări şi completări, nu poate asigura nici predictibilitatea pentru ceea ce urmează să se întâmple în domeniul reformării sistemului de învăţământ şi, cu atât mai puţin, stabilitatea acestuia pe termen mediu şi lung.

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a întocmit şi înaintat, la solicitarea organizaţiilor afiliate, atât Ministerului Educaţiei Naţionale cât şi Guvernului României o listă de solicitări, în care sunt contabilizate toate problemele cu care se confruntă organizaţiile membre, atât la nivel judeţean cât şi la nivel local, dintre care aş aminti: modificarea programelor şcolare pentru toate ciclurile de învăţământ precum şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune un accent mai mare pe partea aplicativă şi nu pe cea informativă; adoptarea unei noi Legi a educaţiei naţionale ale cărei prevederi să confere stabilitate sistemului educaţional cel puţin pentru un ciclu de învăţământ; emiterea de către Guvernul României a unei ordonanţe de urgenţă prin care să se reglementeze dreptul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, de a ocupa prin concurs/examen, conform principiului „unu la unu” posturile vacante/devenite vacante; legiferarea dreptului personalului didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat de a putea fi transferat de la un angajator la altul; elaborarea unui act administrativ cu caracter normativ în domeniul salarizării din învăţământ, prin care în perioada 2015-2017 să se asigure o creştere semnificativă a salariilor acestei categorii de personal; transformarea personalului nedidactic în personal auxiliar; plata drepturilor salariale obţinute pentru personalul din învăţământ, prin hotărâri judecătoreşti, să se realizeze prin intermediul Ministerului Educaţiei Naţionale; pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control care are o vechime în învăţământ de cel puţin 32 de ani femeile, respectiv 35 de ani bărbaţii, fără diminuarea cuantumului pensiei, la cerere, cu 3 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare; emiterea unui act normativ care să reglementeze decontarea integrală a cheltuielilor de navetă ale personalului din învăţământ prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale; modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011; calcularea costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar în funcţie de nivelul real al cerinţelor/necesităţilor educaţionale din România; emiterea unui act normativ care să reglementeze dreptul personalului didactic de a beneficia anual de echivalentul în lei a sumei de 150 euro ca sumă forfetară acordată la începutul fiecărui an şcolar în vederea formării profesionale etc.

• Ce ne puteți spune despre modificările și noutățile aduse de OUG 49/2014, privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative

Ca urmare a demersurilor Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi în urma negocierilor purtate cu reprezentanţii Guvernului, unele din drepturile pierdute de personalul didactic şi didactic auxiliar prin adoptarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 au fost recuperate. Acest lucru a fost posibil ca urmare a aprobării de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 49/2011. Apariţia acestei ordonanţe a demonstrat tuturor faptul că parteneriatul social la nivelul Ministerul Educaţiei Naţionale funcţionează şi cu rezultate beneficice în favoarea angajaţilor din învăţământ.

Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştinţifice şi pentru modificarea unor acte normative a reprezentat un pas important făcut în demersul nostru de recuperare a drepturilor pierdute de salariaţii din învăţământ. Prin modificările aduse Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, Guvernul a îndreptat mai multe nedreptăţi ale fostei guvernări care afectau major personalul didactic şi didactic auxiliar. În plus, tot prin acest act normativ, Guvernul a adus modificări care au menirea să rezolve unele probleme din învăţământ, precum cvorumul consiliului de administraţie sau reintroducerea în lege a funcţiilor de educatoare, învăţător, institutor în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.

De asemenea, potrivit O.U.G. 49/2014, norma didactică a profesorilor cu gradul didactic I şi cu vechime în învăţământ de peste 25 de ani, poate fi redusă cu 2 ore pe săptămână.  Au mai fost aduse şi alte modificări printre care amintim: trecerea clasei a IX-a la liceu; constituirea şi conducerea consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ; durata învăţământului profesional; stabilirea modalităţii de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţămânmtul preuniversitar de stat; garantarea titularizării în sistem; sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte şi recompensarea acestora şi a cadrelor didactice care îi îndrumă etc.

Evident,  mai sunt multe de făcut pentru a repara nedreptăţile produse salariaţilor din învăţământ în perioada 2010-2011, ale căror efecte le resimţim şi în prezent. Rămân în continuare de soluţionat probleme cum ar fi: salarizarea la un nivel superior a întregului personal din învăţământ; depolitizarea reală a sistemului educaţional; renunţarea la sistemul de finanţare per elev/preşcolar/antepreşcolar; debirocratizarea actului educaţional; condiţiile de studii pentru anumite categorii de personal didactic auxiliar; reintroducerea diverselor drepturi şi facilităţi reglementate pentru salariaţii din învăţământ şi copiii acestora prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic; reintroducerea instituţiei reabilitării; eliminarea tuturor discriminărilor; acordarea din nou a indemnizaţiilor/primelor de naştere şi de pensionare etc.

• Cum ați primit dvs. ideea ca tinerii care nu au reușit să obțină diploma de Bacalaureat să poată urma cursurile unei facultății sau colegiu?

Citind cu atenţie prevederile legale, prin care este reglementată admiterea în învăţământul superior, putem constata cu uşurinţă faptul că nu există niciun temei legal  care să permită  absolvenţilor de liceu, fără diplomă de bacalaureat să poată fi admişi.

Art. 44, alin (31) „ Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau în structuri fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ acreditate”.

alin. (71) „ Pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza învăţământ postliceal doar finanţat  integral de către solicitanţi.”

alin. 9 „ Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.”

alin. 10 „Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor Senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul de licenţă.”

Conform acestor prevederi este foarte clar fapul că, indiferent de forma de organizare, în învăţământul superior nu au acces decât absolvenţii de liceu, care au promovat examenul de bacalaureat şi, deci, au dobândit diploma de bacalaureat. Funcţionarea colegiilor postliceale în cadrul universităţilor reprezintă doar o alternativă pentru  sistemul educaţional românesc, având în vedere şi tendinţa sistemelor de educaţie europene de a încuraja învăţământul terţiar nonuniversitar, existând domenii şi specializări, mai ales cele tehnice, unde universităţile dispun atât de infrastructură corespunzătoare specializărilor solicitate, cât şi de o bază materială adecvată.

• Care mai este situația decontării cheltuielilor pentru naveta personalului din învățământ?

Ţinând cont de numărul din ce în ce mai mare de primării şi consilii locale care refuză să deconteze cheltuielile de navetă ale personalului didactic din învăţământ, S.I.P. Olt fiind nevoit, în permanenţă, să formuleze numeroase acţiuni în instanţă în vederea recuperării cheltuielilor de transport pentru membrii săi de sindicat, se impune cu necesitate, în regim de urgenţă, o regândire a cadrului legislativ privind acordarea acestor drepturi.

• Cum comentați dvs. situația școlilor, și a elevilor, unde se predă simultan. Cât de utilă și necesară este această decizie și în ce măsură influențează actul de predare al cadrelor didactice și de însușire a informațiilor din partea elevilor?

În localităţile izolate geografic sau lingvistic ori în localităţile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, sunt organizate clase cu predare în sistem simultan. În judeţul Olt există 52 de unităţi de învăţământ, în special structuri din componenţa unor unităţi cu personalitate juridică, în cadrul cărora procesul de învăţământ se realizează  în regim simultan.

• Este clar că o nouă lege a salarizării personalului din învățământ este mai mult decât necesară. Ce ar trebui, în primul rând, ca aceasta să prevadă sau să reglementeze?

Se impune cu necesitate elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului din învăţământ, existând în acest moment şi disponibilitatea părţii guvernamentale pentru adoptarea unui nou astfel de act administrativ cu caracter normativ.

• Cât de necesară este dibirocratizarea și depolitizarea actului educațional?

Am trăit, tot timpul, cu speranţa că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaţionale în sarcina adevăraţilor specialişti din domeniul educaţiei, iar intervenţia politicului în educaţie va fi abolită.

Din păcate, învăţământul a reprezentat, în permanenţă, în întreaga perioadă postdecembristă, în gândirea şi manifestarea oamenilor politici, principalul vector electoral, pe care niciun partid politic nu s-a sfiit să-l exploateze în acţiuni cu caracater propagandistic. Factorul politic şi influenţele de natură politică au blocat, de fiecare dată, orice iniţiativă ce ar fi putut să conducă la iniţierea unui proces coerent de reformă.

Fiecare ministru, indiferent de partidul, coaliţia sau alianţa, care l-a propulsat în jilţul marelui reformator Spiru Haret, a însemnat pentru şcoala românească anularea tuturor proiectelor, strategiilor şi iniţiativelor anterioare şi reluarea reformei aproape de la zero într-o nouă concepţie şi cu alte costuri.

• Cum comentați dvs decizia reînființării școlilor profesionale la nivelul județului nostru, dar și ultima propunere a primarului Minel Prina, aceea de a iniția o dezbatere a unui proiect de modificare a curriculei liceelor cu profil sportiv, astfel încât aceasta să includă și discipline cu aplicație practică, cum ar fi kinetoterapie, masaj?

Numărul de elevi înscrişi în învăţământul profesional a crescut în mod considerabil pe parcursul ultimilor 3 ani. Astfel, dacă pentru anul şcolar 2012-2013, cifra era de 11.368, în anul şcolar 2013-2014 a început să crească uşor la 12.693, ajungând pentru anul şcolar 2014-2015 la 35.740, de aproape trei ori mai mult decât în anul şcolar anterior. O situaţie similară se înregistrează şi la nivelul învăţământului profesional din judeţul Olt. Personal, consider că o creştere, în continuare, a numărului de elevi care frecventează învăţământul profesional este un lucru benefic, atât pentru învăţământul românesc, cât şi pentru societate.