Povestea unui SENSEI

666

Fără nici cea mai mică urmă de îndoială, Ilie Dobre este părintele karate-ului slătinean, recunoscut atât pe plan naţional cât şi internaţional. Deţinător al centurii negre 6 DAN, Sensei Dobre este acum antrenor la CS Aluminiu ALRO, desemnat de către Federaţia Română de Karate Tradiţional antrenor emerit şi maestru al sportului, arbitru internaţional A (WFF), arbitru internaţional B (ITKF), arbitru naţional, categoria A, şi, nu în ultimul rând, antrenor al lotului naţional al României.

După 30 ani în slujba acestui sport, şi după câştigarea a nenumărate medalii la campionatele mondiale, europene sau naţionale, Sensei Ilie Dobre a fost sărbătorit în urmă cu câteva zile pentru tot ce a făcut în aceşti ani pentru Slatina şi pentru judeţul Olt. O recunoştiţă pe deplin meritată de un sportiv care timp de 30 ani s-a dedicat karate-ului, a adus glorie acestui judeţ cu cele mai bine de 10 medalii de aur la Campionatele Mondiale, alte 25 la Campionatele Europene şi 40 de titluri naţionale. Desemnat de cinci ori cel mai bun sportiv al Oltului şi dublu campion european (1996 şi 1998), Sensei Dobre a fost sărbătorit aşa cum se cuvine de către cei care i-au fost alături de-a lungul carierei sale, atât ca sportiv cât şi ca antrenor, începând de la cei care au adus un sprijin financiar, Primăria Slatina şi ALRO SA, reprezentate prin primarul Minel Prina, respectiv Gheorghe Dobra, şi până la prieteni şi sportivi, mai mari şi performeri la rândul lor, sau mai mici, aflaţi abia la începutul unui drum care, cine ştie, s-ar putea să-i ducă mai departe decât a ajuns Sensei Dobre, dacă au răbdare şi sau dau dovadă de foarte multă seriozitate în tot ceea ce fac. Nu putea lipsi de la un asemenea eveniment Şerban Valeca, preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Karate

30 ani în dojo

Povestea celui mai renumit karateka pe care l-a avut judeţul Olt începe pe 20 iunie 1967, atunci când a văzut lumina zilei în comuna Sârbii Măgura. A început să practice karate în 1984, când l-a întâlnit pe Dinu Gheorghe, primul său mentor în tainele karateului. Ilie Dobre nu a debutat ca sportiv în karate, ci, poate surprinzător, în fotbal. A jucat în perioada 1980 – 1982 la FC Olt, iar următorii doi ani a făcut judo. Ilie Dobre crede că, indiferent de sportul pe care l-ar fi ales să-l practice, ar fi reuşit să facă performanţă, şi aceasta pentru că este o persoană exigentă care nu se mulţumeşte cu puţin, cu toate că acceptă ceea ce există.

„Cred că întotdeauna se poate mai mult, însă trebuie să fim conştienţi că putem face acest lucru. Am vrut ca totul să iasă la superlativ, dar nu prin orice mijloace. Fiecare om are o calitate în el, numai că nu este exploatată la maxim. În karate am înţeles să respect omul. Cred că orice sport aş fi ales, aş fi făcut performanţă, dar am ales karate tocmai pentru că este foarte greu să ajungi la performanţă. Nu e ca în alte sporturi unde nu-ţi trebuie prea mult timp ca să ajungi sus. În karate ai nevoie de cel puţin cinci ani numai ca să ajungi să cunoşti nişte tehnici şi să să-ţi creezi nişte abilităţi”, mărturiseşte Ilie Dobre.

În 1996, Ilie Dobre şi-a văzut visul cu ochii, devenind campion european, în acelaşi an terminând pe nouă la Campionatul Mondial. Doi ani mai târziu, sportivul născut la Sârbii Măgura a cucerit pentru a doua oară titlul de campion european şi a terminat pe cinci la Campionatul Mondial. În 1999 câştigă medalia de bronz la europene şi două medalii de bronz la Campionatul Balcanic, iar în 2000 mai cucereşte două medalii de argint la Campionatele Europene. Urmează un bronz şi un argint la europenele din  2001 şi aurul suprem în 2002 la Campionatul European desfăşurat la Oradea. În total, are 6 medalii de aur, şase de argint şi 20 de bronz. De cinci ori a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului în Olt.

A fost desemnat de federaţia de specialitate antrenor emerit şi maestru emerit al sportului, în 2003 Sensei Dobre alegând să se retragă din activitatea de sportiv de performanţă, dedicându-se în totalitate carierei de antrenor, una care i-a adus satisfacţii dintre cele mai mari, având în vedere numeroasele medalii cucerite de sportivii pregătiţi de el la campionatele naţionale, europene sau mondiale.

Oliwer Dobre – 2 Dan, Daniel Cotoşman – 1 Dan şi Alexandru Dobre – 1 Dan (fiul său) sunt cei mai medaliaţi sportivi pe care-i pregăteşte Ilie Dobre, aceştia, alături ce ceilalţi karateka de la CS Aluminiu ALRO, aducând faimă şi glorie unui oraş care acum este cunoscut în toată lumea. „În toţi aceşti ani m-am implicat total în tot ceea ce am făcut şi cu această ocazie vreau să le şi mulţumesc celor care de-a lungul timpului m-au ajutat, m-au sprijinit şi m-au înţeles în toată activitatea mea, Sensei Dan Stuparu fiind unul din maeştrii care m-au învăţat tainele karate-ului. Rezultatele obţinute de sportivii pe care i-am pregătit de-a lungul timpului demonstrează că Slatina are o adevărată şcoală de karate. Printre cei care au obţinut rezultate deosebite i-aş putea menţiona pe Oliwer Dobre – multiplu campion mondial, european şi naţional; Daniel Cotoşman – multiplu campion european şi naţional, maestru al sportului; Alexandru Dobre,  multiplu campion european, mondial şi naţional; Cristian Butuc – campion mondial, multimplu campion european şi naţional; Diana Biţu – medaliată cu bronz la mondiale, campioană europeană şi naţională; Alexandru Biţu – medaliat la europene, campion naţional; Florin Grigore – medaliat la europene şi multiplu campion naţional.

Karate, un mod de viaţă

Karateul nu este un sport ca oricare altul, iar Ilie Dobre ne spune şi de ce. „Karateul este un mod de a înţelege viaţa, de a te înţelege pe tine, de a înţelege nivelul unde poţi ajunge, dar aceasta numai dacă te străduieşti. Autocontrolul, respectul şi sinceritatea sunt trei principii care m-au determinat să consider karate-ul este o şcoală a vieţii. Alprom Slatina, mai apoi CS Aluminiu ALRO, a dat strălucire acestor principii puse în practică prin marea performanţă a sportivilor care de-a lungul anilor au dus Slatina pe culmile performanţei mondiale.

Karateul este un factor de educare a copilului, o modalitate de a-i forma pe cei tineri. Pentru atingerea marii performanţe în sport este necesară alocarea unor fonduri substanţiale. Pentru a rămâne în top este la fel de necesar acest lucru. De cele mai multe ori observăm că rezultatele sportivilor de excepţie sunt privite cu dezinteres, aproape ignorate. Ce să mai vorbim despre susţinerea sportului în general – începând de la iniţiere, formare, performanţă şi marea performanţă. Fără a se investi serios în atingerea marii performanţe (exceptând câteva cazuri), atunci când aceasta există, şi aici amintim de campionii naţionali, europeni, mondiali, marea performanţă este ignorată sau recompensată prin diplome şi alte forme de mulţumire, care cel mai adesea nu pleacă din suflet.

Dezinteresul manifestat faţă de toţi performerii sportivi demonstrează că ne mulţumim doar cu nişte consemnări ale performanţelor în registre şi nu ne îndreptăm către omul sau oamenii care au reuşit acest lucru. Este dureros, mai ales că alte generaţii de copii şi tineri aşteaptă şi iau ca exemplu pe cei din faţă, dar pretenţiile şi standardele acestora cresc progresiv. Putem atrage copii şi tineri în mişcarea sportivă numai având exemple vii, pertinente, pentru a le forma un caracter puternic bazat pe sinceritate şi respect. Fără sinceritate şi respect, un sportiv nu va putea niciodată să ajungă să cucerească medalia mult visată. Autocontrolul, sinceritatea şi respectul făţă de ceilalţi sunt principiile după care ar trebui să ne ghidăm cu toţii, indiferent că este vorba de viaţa sportivă sau de cea socială”, explică maestrul emerit al sportului Ilie Dobre.