Republica Osica de Sus

552

Ion Ciocan, primarul din „municipiul rural Osica de Sus”, aşa cum îi place să spună, aceasta fiind o brevetare a sa a ceea ce înseamnă în momentul de faţă comuna pe care o păstoreşte de 10 ani, se mândreşte cu ce a realizat în acest timp pentru localitatea rurală cu cea mai mare populaţie din judeţul Olt.

Comuna pe care o conduce Ion Ciocan, „Republica Osica de Sus”, aşa după cum umblă vorba prin judeţ, mai ales pentru că multe din proiectele finalizate de edilul liberal au fost duse la bun sfârşit în momentul în care se afla în opoziţie, dispune în momentul de faţă de 15 km de canalizare, două staţii de epurare, una funcţională încă din 2006, care deservesc aproximativ o mie de locuinţe, peste 15 km de drumuri asfaltate, 40 km de reţea de apă, şapte puţuri, patru bazine de înmagazinare, jandarmerie, secţie de poliţie şi subunitate de pompieri cu descarcerare şi salvare. Şi lucrurile nu se opresc aici, la Osica de Sus există şi două cabinete stomatologice, un centru de permanenţă medicală, unde 12 medici şi 12 asistente fac de gardă, prin rotaţie, asigurând permanenţa, fizioterapie, chinetoterapie, cabinet de consultare. Aceste servicii, mai puţin cele stomatologice, sunt gratuite pentru localnici, cheltuielile fiind suportate din bugetul local.

Un liceu de succes

„Osica de Sus dispune şi de un liceu teoretic, funcţional din 1966, eu fiind produsul acestei instituţii de învăţământ. Liceul s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp. Dacă în altă parte liceele se închid, la Osica şi-a mărit capacitatea. Din 1966 şi până în urmă cu trei ani funcţiona câte o singură clasă de a IX-a, a X-a, a XI şi a XII-a. De atunci avem două clase la secţia de real, iar de anul trecut avem şi o a treia clasă la secţia uman.

Liceul a fost cuprins într-un aşa zis campus şcolar, şi aici aş vrea să faceţi diferenţa între ce înseamnă fonduri europene şi ce înseamnă fonduri guvernamentale. Acest proiect, din fonduri guvernamentale, avea o valoare de 125 miliarde lei vechi. S-au investit 38 miliarde lei, şi atât… Drept dovadă, avem acum o construcţie care este neterminată şi nu ştiu dacă se va termina foarte curând”, spune primarul de la Osica.

Proiecte de succes

Au fost, însă, şi proiecte care s-au derulat fără probleme, după cum ne-a precizat şeful administraţiei din cea mai mare comună a judeţului.

„Singurul proiect, din punctul meu de vedere, pe care l-am desfăşurat fără niciun fel de probleme este pe O. G. 7. Pe această ordonanţă au fost două proiecte – unul în Osica de Sus, în cele două sate Osica şi Vlăduleni, în valoare de 24 miliarde lei vechi, şi un al doilea, de fapt o prelungire a primului, în valoare de 16 miliarde lei de la Guvern şi patru miliarde din bugetul local în celelalte patru sate ale comunei.

Pe fonduri europene am desfăşurat două proiecte, unul pe SAPARD 2004-2007 – prin care am realizat prima reţea de canalizare din judeţul Olt, cu staţie de epurare în lungime de 8,2 km, la care au acces peste 600 gospodării, o şcoală gimnazială, o grădiniţă, unităţi comerciale

Al doilea proiect s-a desfăşurat foarte repede, şi asta din două motive. În primul rând am avut banii, am avut o prefinţare de 42 miliarde lei pe care am garantat-o prin Fondul de garantare a creditului rural, apoi un avans de 480 milioane pe care le-am plătit din bugetul local. Chiar dacă am dat bani din bugetul local, merită pentru 105 miliarde cât valora întreg proiectul. Ne-a îngreunat puţin activitatea, în sensul că a trebuit să facem câteva demersuri de obţinerea împrumutului de la BCR pentru ultima tranşă de 10 miliarde prin care am susţinut diferenţa de TVA.

Aş vrea să remarcaţi că a fost o diferenţă între proiectul pe SAPARD şi cel pe PNDR. Pe SAPARD lucrările au fost scutite de TVA, lucru foarte important, şi în al doilea rând garantarea s-a făcut prin Ministerul de Finanţe de către Guvernul României. Astfel, nu a mai fost nevoie să cheltuim bani din bugetul local, cum a fost cazul celor 480 milioane lei de la proiectul PNDR”, ne-a declarat edilul Ion Ciocan.

Proiect PNDR

Administraţia de la Osica de Sus a reuşit să acceseze bani şi pentru un alt proiect în ceea ce priveşte alimentarea cu apă. Proiectul avea o durată de realizare de şase luni şi jumătate, ceea ce s-a şi întâmplat. Acest proiect presupune de fapt un drum de 5,4 km de asfalt, cu rigole, poduri şi podeţe, 7,2 km de reţea de canalizare, cu staţie de epurare, dar şi o componentă pe căminul cultural şi costume populare, care erau mai puţin importante, dar care au atârnat la punctajul final de evaluare.

Mai există o componentă pe apă, un puţ de 100 metri adâncime, cu un grup de pompare format din două pompe de 5,5kw fiecare şi 150 metri de reţea de apa pe o străduţă pe care nu am reuşit s-o acoperim prin proiectul iniţial pe O. G. 7.

„Aş vrea să sesizaţi rapiditatea cu care s-a desfăşurat acest proiect, şi asta pentru că am avut banii, dând posibilitatea constructorilor să lucreze – şi aici aş vrea să mulţumesc lui Dumnezeu că am avut un constructor care s-a încadrat în termen şi a lucrat exemplar. În şase luni lucrarea a fost realizată, numai că noi am fost nevoiţi să amânăm punerea în funcţiune pentru a obţine acea finanţare, acel împrumut de 10 miliarde de lei vechi de la BCR.

1.500 gospodării alimentate la apă

„La ora actuală suntem o comună care are Licenţă pentru serviciul public de alimentare cu apă şi pe canalizare. Metrul cub de apă costă 2 lei, iar metrul cub de apă uzată este 80 bani. La nivel de comună avem racordate la apă peste 1.500 gospodării din totalul de 1830; toate funcţionează cu apometru, contract de furnizare şi nu avem probleme foarte mari cu încasarea. Mai sunt probleme acolo unde sunt persoane plecate în străinătate sau se fac că uită să plătească, deşi metrul cub de apă este la jumătatea preţului unei sticle de bere, dar ştiţi cum mai e lumea…

La canalizare, aici lucrurile stau un pic mai dificil în ceea ce priveşte racordarea. Poate vă întrebaţi de ce? Pentru că oamenii sunt de la ţară, chiar dacă vorbeam eu de municipiu, au totuşi nişte reţineri. Pe de altă parte, nu toţi au posibilitatea să-şi construiască o baie cu tot ce trebuie. Pot să vă spun că în momentul de faţă satele Greci şi Peretu sunt 100% canalizate şi alimentate cu apă

After school la Osica

Edilul de la Osica de Sus s-a gândit şi la viitorul comunei, motiv pentru care nu putea lăsa de o parte latura învăţământului. Aşa se face că localitatea păstorită de Ion Ciocan este singura din judeţ unde se desfăşoară programul „Şcoala după Şcoală”, un proiect integrat realizat pentru copiii din satele Greci, Peretu şi Tomeni, prin măsura 322 cu fonduri europene.

În cadrul programului, copiii desfăşoară activităţi de pregătire a lecţiilor pentru a doua zi, participă la diferite activităţi recreative, cercuri şi jocuri instructiv-educative în spaţii special amenajate. În cadrul programului after-school cei 24 de copii sunt supravegheaţi, după program, patru ore pe zi, de cadre didactice.

„Suntem singura comună din judeţ care avem after-school. Mai avem un cămin cultural în satul Vlăduleni, pentru care avem un proiect, pe Grupurile de Acţiune Locală, cu o finanţare  de 130.000 euro fonduri europene şi de 180.000 euro din  partea comunităţii locale în vederea reabilitării şi modernizării clădirii.

Un primar pentru oameni…

„Singurul lucru pe care nu l-am făcut în administraţie a fost acela de a face promisiuni fara acoperire. N-am promis niciodată  nimic. Am promis doar că voi face tot ce e omeneşte posibil pentru a aduce bani în comună, nu le-am promis nici că le fac asfalt, nici că le fac aeroport… Dar până la urmă am reuşit să fac câte ceva. Dacă e puţin sau mult, cei care votează vor decide.

În 2011, datorită investiţiilor făcute în comună, mi-a fost acordat premiul de «cel mai bun primar de comună din România»”.

1 COMENTARIU

  1. un nenorocit , a furat din primaria comunei cu contracte dubioase. Are moara omu are gipuri , are servise auto a furat toate pamantrurile oamenilor pana la olt .

Comments are closed.