Oltenii sunt răpuşi de… tumori

85

DSP Olt urmăreşte şi în acest an, prin realizarea obiectivelor propuse în perioada 2013-2016, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi realizarea unui sistem de sănătate modern şi eficient, compatibil cu sistemele de sănătate din Uniunea Europeană, pus permanent în slujba cetăţeanului.

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali. Deşi nu există standarde unificate ale îngrijirilor medicale, Uniunea Europeană consideră dreptul cetăţenilor la îngrijiri de înaltă calitate, ca pe un drept fundamental şi sprijină politicile naţionale pentru introducerea măsurilor de garantare a produselor, serviciilor şi managementului de cea mai înaltă clasă în interiorul sitemului de sănătate.

Starea de sănătate a oltenilor este una care ar trebui să ne dea de gândit, mai ales în condiţiile în care natalitatea este în continuă scădere, iar mortalitatea creşte alarmant. Conform datelor Direcţiei de Sănătate Publică Olt, principala cauză a mortalităţii la olteni sunt bolile aparatului circulator şi tumorile

Asistenţii comunitari au şi ei rolul lor

În momentul de faţă, în judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea 238 medici de familie, medicină generală (88 în urban şi 150 în rural), care au contract de furnizare de servicii medicale cu CAS Olt în tot atâtea cabinete medicale individuale, asigurând asistenţa medicală primară. Unul din obiectivele urmărite cu interes de către Direcţia de Sănătate Publică Olt în domeniul sanitar îl reprezintă identificarea localităţilor cu asistenţă medicală deficitară şi sprijinirea înfiinţării de cabinete de medicină de familie în mediul rural.

În localităţile din mediul rural, pe lângă asistenţii medicali din cadrul cabinetelor de medicină de familie, îşi desfăşoara activitatea şi 68 asistenţi medicali comunitari care sunt în subordinea primăriilor locale şi a DSP Olt şi colaborează cu autoritatea locală, medicul şi asistentul de familie, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului, serviciile medicale de specialitate curative şi preventive, alte compartimente şi categorii profesionale implicate în sistemul serviciilor de Asistenţă Socială şi organizaţii nonguvernamentale.

Aceşti asistenţi comunitari au printre atribuţiile lor identificarea familiilor cu risc crescut de îmbolnăvire din cadrul comunităţii, determină nevoile medico-sociale ale populaţiei cu risc, culeg date despre starea de sănătate a familiilor din teritoriul unde îşi desfăşoară activitatea şi le raportează lunar şi trimestrial. De asemenea, asistenţii comunitari identifică, urmăresc şi supraveghează medical gravide cu risc medico-social în colaborare cu medicul şi asistenta de familie pentru asigurarea condiţiilor favorabile dezvoltării nou-născutului, vizitează la domiciliu lăuzele, recomandând măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamei şi nou-născutului. În cazul unei probleme sociale, aceştia iau legătura cu serviciul social din primărie şi din alte structuri pentru prevenirea abandonului sau cu mediatorul sanitar din comunităţile de rromi.

Şase centre de permanenţă

Prin centrele de permanenţă se asigură asistenţa medicală primară tuturor pacienţilor indiferent de calitatea de asigurat/neasigurat, după terminarea programului de lucru, în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, în regim de gardă. Asigurând accesul pacienţilor la servicii de asistenţă medicală primară indiferent de ora şi zonă, se reduce numărul de cazuri cu evoluţie nefavorabilă, a deceselor, precum şi degrevarea activităţii din ambulatorii de specialitate.

În prezent, în judeţul Olt funcţioneaza şase Centre de Permanenţă – Brastavăţu, Dobroteasa, Osica de Sus, Crâmpoia, Vişina şi Potcoava. Centrul de Permanenţă Brastavăţu deserveşte o populaţie de peste 22.000 de locuitori, aici desfăşurându-şi activitatea 8 medici de familie şi opt asistenţi medicali, la fel ca şi în cazul celui de la Dobroteasa, care deserveşte aproximativ 15.700 de locuitori. Cu 11 medici şi tot atâţia asistenţi medicali, Centrul de Permanenţă de la Osica deserveşte un număr de 16.000 locuitori, cu o mie mai puţin decât cel de la Crâmpoia, unde sunt 7 medici şi 11 asistenţi. Centrul de la Vişina are arondate peste 24.000 persoane, aici desfăşurându-şi activitatea opt medici şi opt asitenţi medicali, în timp ce Centrul de permanenţă Potcoava are arondate comunele Potcoava, Movileni, Tufeni, Corbu, Icoana,  Mărgineni şi Bircii deservind o populaţie de aproximativ 21.000 locuitori. În acest centru îşi desfăşoară activitatea 10 medici şi 10 asistenţi medicali.

O mai bună asistenţă medicală

Pentru a avea o asitenţă medicală de calitate, trebuie neapărat să se facă investiţii în unităţile spitaliceşti, acesta fiind unul dintre obiectivele pe care le are în vedere DSP Olt.

„Dezvoltarea asistenţei medicale spitaliceşti în judeţul nostru şi creşterea competenţei spitalelor, este unul din obiectivele prioritare ale DSP Olt pentru acest an. În acest sens, în anul 2014, în judeţul Olt, reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu aparatură performantă a spitalelor publice s-a făcut cu sprijinul autorităţilor publice judeţene. În această perioadă s-au început lucrările de modernizare la secţia UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, lucrări estimate la o valoare de 71.527 mii lei. Din fonduri proprii, în valoare de 439.259 lei, au fost achiziţionate un sterilizator automat pentru sterilizare, două centrale termice pe gaz natural pentru secţiile psihiatrie şi boli cronice de la SJU Slatina”, ne-a declarat Victoriţa Diaconescu, director DSP Olt.

Bolile de inimă şi tumorile îi omoară pe olteni

Dacă în 2013 judeţul Olt avea aproape 455 mii locuitori, acum mai suntem cu cinci mii mai puţini, natalitatea înregistrată în primele luni ale anului fiind de 5,4 ‰, în timp ce mortalitatea era de 15,17 ‰.

„Analizând evoluţia indicatorilor demografici constatăm o scădere accentuată sporului natural ca urmare a scăderii natalităţii şi a unei creşteri marcate a mortalităţii generale, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Din acest motiv strategia naţională de sănătate, în judeţul Olt, îşi propune să creeze cadrul normativ şi organizatoric care să permită dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de sănătate, prin asigurarea resurselor materiale umane şi financiare necesare şi să implice direct, în acest scop, factorii de decizie politică de la nivel central, regional, local. În judeţul nostru principalele clase de boli cu care se confruntă oltenii sunt: bolile aparatului respirator, ale aparatului osteo-articular, aparatului digestiv şi genitor-urinar.

Cu toate acestea, bolile aparatului respirator nu au reprezentat principala cauză de deces în rândul populaţiei oltene. Pe primele locuri se situează bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului respirator şi bolile aparatului digestiv”, mai spune Victoriţa Diaconescu.

Şi din aceste motive, DSP Olt are în vedere o serie de măsuri menite să îmbunătăţească starea de sănătate a oltenilor. Astfel, se are în vedere dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic şi tratament, astfel încât după următorii trei ani să existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele. De asemenea, se încearcă concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat către medicii care le deţin în administrare; implicarea medicului de familie în asistenţa medicală comunitară; dezvoltarea accentuată a serviciilor de îngrijiri la domiciliu printr-o colaborare strânsă cu structurile de specialitate ale autorităţilor publice locale; îmbunătăţirea sistemului de internări de scurtă durată şi a îngrijirilor la domiciliu; garantarea accesibilităţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului; stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate.