Vremea i-a adus în pragul disperării

43

Vântul puternic şi grindina au distrus zilele trecute, în doar câteva minute, peste 1000 ha cu legume din bazinul Pleşoiu-Strejeşti-Grădinari, dar şi alte câteva sute de hectare cultivate cu viţă de vie, grâu, porumb sau floarea soarelui din comunele Şerbăneşti, Grojdibodu şi Urzica. Zeci de locuinţe dar şi câteva obiective sociale au rămas fără geamuri sau acoperiş.  Pentru că nu au asigurare, oamenii sunt disperaţi şi speră în ajutor din partea statului. Autorităţile au inventariat pagubele şi au transmis situaţia la Guvern, chiar dacă sunt sceptice că vor primi ceva bani pentru a veni în ajutorul oamenilor.

Grindina a făcut prăpăd

În doar zece minute, munca de luni bune a legumicultorilor din bazinul Pleşoiu-Strejeşti –Grădinari a fost făcută una cu pământul. Grindina, care a avut dimensiuni între 2 şi 5 cm, a distrus peste 1000 ha cultivate cu roşii, vinete, ardei sau varză. Dintre acestea, aproximativ 150 ha erau în spaţii protejate, jumătate dintre solarii fuseseră modernizate cu ajutorul banilor europeni. Disperarea oamenilor este mare pentru că au înfiinţat culturile cu bani împrumutaţi de la banci. Acum nu doar că nu vor mai obţine ceva de pe urma muncii lor, ci nu văd cum vor reuşi să înfiinţeze viitoarele culturi. Cum nu vor avea bani să achite ratele la împrumut, băncile nu le vor mai da alte credite ca să o ia de la cap. ,,Nu ştiu ce vom face, cu ce vom avea de plătit ratele… Acum urma să începem recoltatul ardeilor şi să obţinem primii bani după multe luni de muncă. Cultura era frumoasă şi speram să obţinem ceva profit pentru a acoperi pagubele din primăvară, când ne-a luat apa răsadul. Ca să înfiinţăm cultura asta am cumpărat răsadul… Nu vom avea cum să plătim radul, ce mânca şi cu ce să înfiinţăm viitoarele culturi”, ne-a declarat Maria, din Pleşoiu. Femeia ne-a mărturisit că venise să închidă solariile modernizate anul trecut când a început furtuna. ,,Am crezut că aici o să-mi găsesc sfârşitul. Venisem să închid solariile… Uitaţi-vă cum arată… Solarii noi, moderne…”, a mai afirmat femeia.

Nici şcoala din Pleşoiu nu au scăpat de furia naturii

Vântul puternic şi grindina au distrus şi zeci de locuinţe din cele trei comune oltene care au rămas fie fără acoperiş fie fără geamuri. Nici şcolile din Pleşoiu nu au scăpat de furia naturii. Unitatea de învăţământ din centrul comunei, situată la doar doi paşi de primărie, a rămas  fără acoperiş. Apa infiltrată prin plafonul vechi de la etajul superior a afectat clasele de la etaj. Din fericire, şefii administraţiei judeţene au venit la faţa locului, au văzut şi au decis: să se caute constructorul care se poate ocupa urgent de refacerea şcolii. Care să facă o lucrare de calitate şi în cel mai scurt timp astfel încât şcoala să fie pregătită să-i primească, la mijlocul lui septembrie, pe copii.

,,Vom ajuta primăria să refacă şarpanta şcolii şi… toată şcoala… în special clasele de la etaj afectate de apa provenită de la ploi. Dacă tot ne apucăm de aceste lucrări, vom face şi altele astfel încât şcoala să fie pusă la punct din toate punctele de vedere. Vom aloca banii necesari de la bugetul judeţean”, a afirmat Paul Stănescu, preşedintele CJ Olt.

Prefectul de Olt, Silviu Neacşu, a fost şi el prezent în zonele afectate. Angajaţii din subordine au inventariat pagubele, iar el a trimis situaţia la Guvern.

,,Sperăm să primim ceva ajutor pentru aceşti oameni care se află într-o situaţie deosebită. Nu mai au legume, nu au din ce trăi, au datorii la bancă şi nu au de unde să se împrumute pentru a reînfiinţa viitoarele culturi. Am înţeles, din spusele oamenilor, că firmele de asigurare nu au dorit să le asigure culturile. Nu vorbesc aici de cei care, datorită faptului că li s-au părut scumpe primele, nu au vrut, ci de cei cărora firmele de asigurări le-au refuzat cererea de a se asigura. Nu mi se pare anormal”, a spus prefectul. El a precizat că va încerca, împreună cu parlamentarii şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale legumicultorilor să găsească modalitatea legală ca pe viitor fermierii să se poată asigura şi să nu mai cadă victime naturii deslănţuite.