Lucrările de modernizare a Gării Slatina au început în urmă cu doi ani. Ele au costat 25.823.856,08 lei, aproape 70% din această sumă provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul de la Guvernul României. Investiţia face parte dintr-un proiect mai amplu, în valoare de cca 1.000 de miliarde de lei vechi care prevede, pe lângă reabilitarea Gării Slatina, şi a celor din Rm. Vâlcea şi Reşiţa-Sud.
Chiar dacă nu a fost oficial inaugurată, călătorii se pot folosi de noile utilităţi ale acesteia pentru că peroanele şi sala de aşteptare au fost total refăcute. Sistemul de supraveghere pus în funcţiune va face ca ele să se păstreze aşa.
Modernizată pe banii europeni
Proiectul de modernizare a Gării Slatina, în valoare de cca 250 miliarde de lei vechi, început în 2012, avea ca termen de implementare un an. El nu a fost respectat datorită contestaţiilor depuse de participanţii la licitaţie. În ciuda întârzierilor înregistrate, Gara arată acum cu totul şi cu totul altfel. La interior practic nu mai există nimic din ce a fost sala de aşteptare, spaţiul caselor de bilete sau altele de acest gen, spaţiul fiind recompartimentat astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor călătorilor. Este vorba de un spaţiu de 1500 mp. Protrivit reprezentanţilor CFR, dar şi a firmelor SC VEST CONSTRUCT SRL Braşov – SC DARIA CONST – SC Compania Construcţii Feroviare SA, care alcătuiesc consorţiul ce a pus în practică proiectul de modernizare, instalaţiilor electrice, termice şi sanitare au fost înlocuite cu unele moderne, capabile să asigure confortul călătorilor care poposesc în Gara Slatina. Pentru ca totul să fie ca în ţările civilizate, au fost montate instalaţii noi de canalizare, ventilaţie şi telecomunicaţii. Peroanele existente au fost modernizate, fiind contruit şi unul nou, intermediar, pentru persoanele cu handicap, pasajele au fost refăcute şi delimitate cu garduri de protecţie. Coşurile de gunoi şi rampa vor face mai uşoare eforturile angajaţilor de a întreţine cureţenia în acest obiectiv social.
Călătorii sunt încântaţi
Obiectivele implementării acestui proiect sunt multe şi vizează atât eficientizarea activităţii CFR Călători şi CFR Marfă cât şi mulţumirea călătorilor, prin stoparea declinului traficului feroviar de călători şi marfă. Se urmăreşte, de asemenea, îmbunătăţirea accesibilităţii în staţia de cale ferată şi pentru persoane cu dizabilităţi, sporirea atractivităţii Gării Slatina şi stimularea dezvoltării urbane în această zonă. Creşterea siguranţei în interiorul şi în zona gării a fost un alt obiectiv avut în vedere prin modernizarea Gării Slatina. Asigurarea unor condiţii civilizate şi sporirea confortului călătorilor au fost şi ele luate în vizor la propunerea proiectului, contribuind la selectarea sa pentru finanţare.
Clienţii fideli ai CFR sunt încântaţi de noile condiţii oferite de Gara Slatina. ,,Nu se compară cu ce a fost. Practic, cine nu ştie poate băga mâna-n foc că avem de a face cu o gară nouă. Nu prea a mai rămas decât pereţii din ceea ce a fost. Acum îţi place să călătoreşti cu trenul. Dacă ar merge şi ceva mai repede sunt sigur că mulţi ar renunţa la maşină pentru a călătorii cu trenul. Este mai sigur şi ar fi, dacă ar creşte numărul de călători, şi mai ieftin decât dacă ar merge la destinaţia dorită cu maşina proprie”, ne-a declarat Ion Popa, unul dintre navetişti.
Naşterea dificilă a Gării Slatina
Lucrările de construire a gării din Slatina au început în anul 1874 şi au durat un an, timp în care s-a lucrat în paralel şi la finalizarea căii ferate Piteşti – Slatina – Craiova. Gara trebuia iniţial să fie amplasată pe locul actualului târg săptămânal. Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că s-a modificat şi linia ferată stabilită iniţial pe Valea Sopotului. Nimeni nu ştie cine a semnat proiectul iniţial al Gării Slatina şi nici la cât s-a ridicat. Există, însă, dovezi despre modificările planului iniţial şi cui i se datorează acestea. Gara Slatina a făcut parte din primul proiect pentru executarea unei reţele de căi ferate în Ţara Românească, depus în Camera Deputaţilor la 26 martie 1860, care-şi propunea să facă legătura feroviară dintre Bucureşti şi Craiova. Proiectul, susţin istoricii, pe baza documentelor de arhivă, a aparţinut lui Charles Lefevre. Pentru că proiectul era prea costisitor pentru statul român, acesta a apelat la concesionare, încredinţând lucrarea unui constructor străin, cu care a încheiat o înţelegere la o valoare de aproape 300.000 franci/km linie ferată. Doar că firma în cauză a modificat cu de la sine putere proiectul aprobat de autorităţi, introducând în proiect Caracalul, fapt ce a dus, în 1871, la anularea concesiunii şi la întârzierea apariţiei gării cu doi ani faţă de termenul iniţial.
Gara Slatina devine practic funcţională din 5 ianuarie 1875 când a fost inaugurat tronsonul de cale ferată Piteşti – Vârciorova. Acesta avea o lungime de 274 kilometri şi a permis înscrierea oraşul Slatina pe una dintre cele mai importante reţele de căi ferate a timpului.
Orient Expres, regele Carol I şi răsculaţii din zonă
Gara Slatina a fost martora mai multor momente importante din istoria acestor locuri. Locul a fost pus pe harta internaţională a transportului feroviar în 1883 când aici a oprit, pentru prima dată, “Trenul Fulger”. Practic primul Orient Expes, cel mai de lux tren din lume. El circula pe ruta Constantinopol – Paris, plecase din Bucureşti la ora 16.05 şi oprit gara din Slatina la ora 20.04, unde a staţional şase minute. Trenul care era tractat de o locomotivă de tip Orleans, se deplasa cu o viteză maximă de 70 km/oră fapt ce a făcut ca să parcurgă cei 189 kilometri în aproape 4 ore şi 5 minute.
Regele Carol I a fost unul dintre călătorii care au prins mare drag de Gara Slatina. El nu a pierdut nicio ocazie să poposească aici ori de câte ori s-a ivit ocazia. Jurnalul regelui cuprinde numeroase descrieri ale popasurile lui Carol I în gara din Slatina, unde lua masa sau se întâlnea cu miniştri. În toamna anului 1887, cu prilejul manevrelor militare efectuate pe aliniamentul Oltului, regele vine din nou la Slatina, popasul său întinzându-se pe durata a mai multor zile.
Gara Slatina a avut un rol important şi în ce priveşte pregătirea marii răscoale a ţăranilor de la 1907. Aici a avut loc, pe 7 iunie 1899, o puternică răscoală la care au participat aproape 3.000 de ţărani din comunele limitrofe, dar şi muncitori din Slatina. Lupta propriu-zisă s-a dat pe peronul gării, iar bilanţul a fost unul tragic: au murit numeroşi ţărani, dar şi zeci de militari (printre ei – trei ofiţeri şi 23 de subofiţeri)
Din zona Gării Slatina, Aurel Vlaicu a îndeplinit, la finele lui septembrie 1910, prima misiune militară: transportarea regelui Carol I, pe calea aerului, la comandamentul de la Piatra-Olt. Această misiune a fost prima de acest gen din ţara noastră şi a făcut ca ţara noastră să devină al doilea stat din lume, după Franţa (august 1910), care a folosit avionul în scop militar. Aparatul folosit atunci de Vlaicu a devenit primul avion militar al armatei române.
