Dezinteresaţi de bacalaureat

77

Numărul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar care aleg să-şi finalizeze studiile prin susţinerea examenului de bacalaureat se reduce de la an la an, atât în ţară cât şi la nivel judeţean. Potrivit statisticilor IŞJ Olt, la această sesiune a examenului maturităţii s-au înscris doar trei sferturi dintre liceeni. Ca şi cum nu ar fi suficient acest lucru, nici procentul celor care trec de acest examen nu este unul bun. Motivul: dezinteresul multora dintre liceeni care pare să fie convinşi că proverbul ,,Cine are carte are parte” s-a perimat de mult. Nici nu avea cum când vedem că poţi ajunge preşedinte fără să fi strălucit în vreun fel în şcoală sau să ajungi parlamentar dând bacalaureatul la 50 de ani.

Doar trei din patru liceeni au curajul să intre în sala de examen

Unul din patru liceeni olteni a ales să nu se înscrie pentru a susţine bacalaureatul. Dintre cei înscrişi mai puţin de jumătate au şanse reale să treacă de acest test, dacă este să ţinem cont de rezultatele din anii anteriori dar şi de cele de la simulare.

Prima sesiune a bacului din acest an va fi susţinută în Olt de 3.964 de elevi, din care 791 sunt elevi ce provin din promoţiile anterioare. Potrivit datelor făcute publice de către IŞJ Olt, pe probe, situaţia prezenţei în sălile de examen se prezintă astfel: proba de competenţe lingvistice de comunicare în limba română – 3.190 înscrişi; proba de competenţe lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – 3.145; evaluarea competenţelor digitale – 3.147. La probele scrise s-au înscris: 3.440 la limba şi literatura română; 3.642 – proba obligatorie a profilului (matematică şi istorie); 3.554 – proba la alegere a profilului şi specializării (fizică, biologie, chimie, geografie, logică, psihologie, economie, filosofie, sociologie, informatică).

În judeţul Olt, bacalureatul se va susţine în 17 centre de examen, cu două subcomisii la Potcoava şi Vitomireşti, iar lucrările vor fi corectate în 4 centre de evaluare.

Liceenii din Parlament, cu BAC-ul la bătrâneţe

Zeci de parlamentari care hotărăsc soarta României au fost certaţi cu… şcoala. Unii dintre ei fie nu au luat până acum bacalaureatul fie l-au luat odată cu proprii copii. Şi dacă tot au ajuns ,,oameni mari” fără prea multă carte, ei s-au înscris chiar şi la facultate după ce au pus mâna pe diploma de BAC, pentru a da bine la CV.

Gigel, Costică şi Verginel nu au şcoală, dar au salariu de şmecher, maşină şi secretară din banii fraierilor care muncesc din greu pentru a contribui la bugetul statului. Acest lucru este extrem de frustrant şi are o influenţă extrem de nocivă faţă de tinerii din ziua de astăzi. Mesajul pe care-l transmit astfel de situaţii este unul singur şi poate fi uşor de dedus de către cititorii noştri care sunt cu mult mai inteligenţi decât aceşti parlamentari.

Camera Deputaţilor s-a pricopsit cu câţiva aleşi care nu au trecut de 12 clase. Deşi nu au o specializare într-un anumit domeniu, ei au fost desemnaţi în comisii foarte importante, unii dintre ei chiar la conducerea acestora. Este vorba de comisiile de Agricultură (n.r. un tehnician electroenergetic),  Apărare şi Ordine Publică sau Juridică. Costică Canacheu (54 ani) e deputat PDL.  Potrivit CV-ului făcut public, Canacheu are ca studii Liceul Industrial Electroenergetic, din Capitală. Deci, la bază este tehnician electroenergetic, meserie pe care a practicat-o înainte de Revoluţie. Fără să-şi fi completat în vreun fel studiile, Canacheu este, cu susţinere de la partid, vicepreşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Despre nea Ghiţă Coman de la PP-DD ce să vă mai spunem. La rubrica şcoală, omul nu a trecut nimic. Precizează doar la rubrica activităţi anterioare că a lucrat vreo trei ani ca lăcătuş mecanic de unde deducem că omul are o profesională. Lipsa de pregătire nu l-a împiedicat pe deputatul lui DD să facă parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii. Ca să nu mai aducem aminte, aici, de latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, care a bântuit, tot fără prea multă şcoală, chiar şi prin Parlamentul European.

Să nu vă închipuiţi că astfel de exemple apar doar la alţii şi doar la partidele aflate…în opoziţie. Avem şi noi exemplul nostru…

Dan Ciocan (54 ani), deputat PSD de Olt, şi-a tras diplomă de Bac la… 50 ani.  Interesant este că alesul nostru (n.r. vai mama noastră) susţine pe site-ul cdep.ro că în 1985 a absolvit Şcoala de subofiţeri de la Câmpina şi că, până în 2001, a fost subofiţer de poliţie la IPJ Olt. Din câte ştim noi, ca să fii subofiţer trebuia să ai BAC-ul…. Care-i misterul din spatele CV-ului lui Ciocan al nostru nu am reuşit să-l descifrăm. Cum nu am reuşit să aflăm cum de a ajuns persoana în cauză să se treacă pe coperta unei cărţi pe care a sponsorizat-o că este doctorand la doar un an de la luarea diplomei de Bac pentru că la cât este de inteligent ne este greu să credem că a făcut cei patru ani de Agronomie în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, credem că nu mai trebuie să ne întrebăm de ce merge ţara asta aşa de… ,,bine” sau cum de a ajuns în starea în care este.

Bani europeni pentru o promovabilitate mai bună

Conducerea IŞJ Olt a tot încercat în ultimii ani să crească procentul de promovabilitate la BAC. S-a dispus ca la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar să se facă meditaţii gratuite. Efectul nu a fost cel dorit pentru că aceste ore de pregătire nu s-au dovedit prea eficiente. Mai ales că în cele mai multe cazuri singurii care s-au prezentat permanent la orele de meditaţii au fost profesorii şi nu elevii.

Pe viitor, autorităţile încearcă să crească procentul celor promovaţi în urma susţinerii examenului de BAC şi cu ajutorul fondurilor europene. Peste patru milioane de lei noi vor fi folosiţi în următorul an pentru aşa ceva. Banii se vor duce atât pe salarizarea profesorilor care fac meditaţii gratuite cât şi pe diversificarea şi modernizarea metodelor utilizate la orele de meditaţie. Practic câteva sute de dascăli ce vor face meditaţii se vor pregăti să abordeze metode moderne, menite să-i atragă pe liceeni la orele de meditaţii dar şi să-i ajute să înţeleagă mai bine noţiunile predate.

Potrivit reprezentanţilor IŞJ Olt, se are în vedere şi pregătirea psihologică a absolvenilor de liceu în abordarea examenului de maturitate. Cât de eficiente vor fi noile abordări ale orelor de pregătire suplimentară vom afla abia de la anul.