Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a zecea ediţie. Evenimentul este patronat, în mod tradiţional, de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Noaptea Europeană a Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai, când aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc anual evenimentul.
În fiecare an, începând cu 1977, la data de 18 mai, muzeele din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internaţională a Muzeelor, prin evenimente menite a sublinia rolul important pe care îl au aceste veritabile ambasade ale spiritului. Tema de acest an, „Legăturile create de colecţiile muzeului”, permite instituţiilor muzeale o paletă diversificată de acţiuni.
Cu acest prilej, Muzeul Judeţean Olt vă invită să participaţi vineri, 16 mai, la manifestările dedicate acestei sărbători. De la orele 11.00, Muzeul Judeţean Olt şi Teatrul de Copii şi Tineret „Colibri” din Craiova organizează vernisajul expoziţiei de scenografie „Cartea. Păpuşa. Povestea”, care va avea loc la Galeria Artis din Slatina.
„Expoziţia reface drumul poveştii de la carte la spectacol. Imaginea acestui drum este păpuşa, aşa cum a fost văzută şi pusă-n spectacol de scenograf, regizor, actor. Ea, păpuşa, poartă peste ani umbra mâinilor care au construit-o, au jucat-o, dar şi privirile miilor de copii atraşi în poveste. Fiecare personaj, fiecare bucăţică de decor sau de costum este o pagină din cartea cu poveşti a tuturor copilăriilor. Din perioade diferite, cu stiluri diverse, exponatele (re)compun un crâmpei din istoria de 65 de stagiuni a Teatrului pentru copii şi tineret «Colibri» din Craiova, aducând cu sine inefabilul cărţilor de poveşti întrupat în păpuşă”, spune Adriana Teodorescu, manager Teatrul de Copii şi Tineret „Colibri” Craiova
Manifestările dedicate acestei zile vor continua, de la orele 11.30, cu sceneta „Poveşti”, interpretată de membrii trupei de teatru „ReGe” a Colegiului Naţional Radu Greceanu, sub coordonarea doamnelor profesoare Larisa Masay şi Daniela Iancu. De la orele 12.00, va avea loc Lansarea anuarului Muzeul Oltului 3, Craiova, 2013, volumul având ca referenţi ştiinţifici pe prof. univ. dr. Ion Calafeteanu (de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste a Universităţii „Valahia” din Târgovişte) şi prof. univ. dr. Sorin- Liviu Damean (Şef Catedră, Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova).
„Tomul cuprinde, în 370 de pagini, articole de arheologie (Mihai Butoi, Descoperiri arheologice din judeţul Olt, Aurelia Grosu, Cercetări arheologice efectuate în castrul şi vicus-ul militar Acidava, Sabin Popovici, Gavrilă Pălcău, Cercetări arheologice de suprafaţă în cadrul comunei Bucinişu, judeţul Olt I), istorie (Jana Marica-Pătru, Mecanismele legislative ale transformării proprietăţii agricole ţărăneşti în proprietate colectivă 1949-1962, Laurenţiu Ştefan- Semkovics, Matrice sigilare aparţinând subprefecturilor unor plase din judeţul Olt, Laurenţiu Guţică-Florescu, Slatina în perioada premodernă, 1600-1821), etnografie (Claudia Balaş, Elemente de arhitectură tradiţională din judeţul Olt- gospodăria tradiţională) şi patrimoniu (Iuliana Dumitrana, Restaurarea unui fes de căluşar, Verginia Ionescu, Conservarea tezaurelor monetar. Tezaurul de la Morunglav-Olt, Iohana Raluca Popescu, Restaurarea unui pristolnic din colecţiile Muzeului Judeţean Olt, Denissa Guţică-Florescu, Pictori olteni în colecţiile Muzeului Judeţean Olt. Donaţia Nicolae Truţă). Tot aici sunt publicate o serie de documente inedite (Florea P. Mitran, Viaţa şi opera lui Alecsandru C. Bogdan-Piteşti, Nicolae M. Bircii, Alexandru G. Becheanu, Regulament pentru construcţiuni şi alinieri în oraşul Slatina, Felicia- Constanţa Bantaş, Mărturii documentare despre generalul Ioan Călugăru, Florica Cireşica Cernat, Căpitanul Dumitru Morjan în documente, Laurenţiu Guţică-Florescu, Doru Neagu, Prefecţii judeţelor Olt şi Romanaţi între anii 1859-2014)”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică.
„Fiecare dintre noi am crescut sub fascinaţia poveştilor copilăriei. Le-am ascultat mai întâi de la părinţi şi bunici. Le-am citit pe nerăsuflate atunci când am desluşit miracolul alfabetului şi plăcerea lecturii. Ne-am identificat cu personajele pe care le-am admirat în filme de animaţie sau piese de teatru. De această dată păpuşile au părăsit Casa lor – Cartea, Povestea, Scena – pentru a-şi interpreta, în mijlocul nostru, rolurile de opere artistice. Ele ne vor povesti despre creatorii sau actorii care le-au dat viaţă, despre spectatorii ce le-au admirat inocenţa şi cu care au legat prietenii pe viaţă. Pe marea scenă a vieţii nu sunt şi nu suntem decât păpuşile însufleţite ale lui Dumnezeu”.
