• Pe zi ce trece, tot mai mulţi poliţişti încep să refuze să mai accepte umilinţele, hărţuirile şi jignirile şefilor, care, în lipsa unor competenţe profesionale, aleg să se impună în faţa lor prin diverse „căprării”. Nemulţumirile acestora faţă de şefii lor sunt ţinute la secret, în interiorul sistemului, însă câteodată acestea mai scapă şi opiniei publice. De cele mai multe ori, însă, poliţiştii se adresează Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (sau altor sindicate similare în care sunt înscrişi), care încearcă să facă ordine printre „specimenele cu «iz» de naftalină pentru care contează mai mult dacă stai cu limba afară decât dacă îţi faci treaba”.
• Şi în Olt poliţiştii au probleme cu şefii lor, mai mari sau mai mici, iar când nu reuşesc să-şi rezolve problemele la şefii ierarhici superiori apelează la SNAP.
• Poliţiştii olteni îşi acuză şefii de practici abuzive, că dau sancţiuni fără temei legal sau că impun anumite norme, cu privire la sancţiunile contravenţionale, pe care agenţii de poliţie sunt obligaţi să le îndeplinească lunar.
• Şeful Poliţiei municipiului Slatina, Vasile Stoean, primul pe lista acuzaţilor aduse de către subalterni
Poliţiştii acuză că sunt sancţionaţi abuziv
Ca în orice instituţie, şi poliţiştii au nemulţumirile lor, ba legate de condiţiile în care lucrează şi dotările de care dispun, ba legate de superiori, motiv pentru care apelează la serviciile Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) sau altor sindicate din domeniu, în funcţie de preferinţele fiecăruia.
De foarte multe ori poliţiştii acuză că sunt sancţionaţi de şefii lor fără motiv sau ilegal, lucru care se observă şi dintr-o adresă a SNAP către chestorul şef Petre Tobă, inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR)
„Vă sesizăm cu privire la aplicarea neunitară şi de multe ori abuzivă a Ordinului M.A.I. 400/2004 privind regimul disciplinar ar personalului din Ministerul Administraţiei şi Internelor, în sensul că, atât ofiţerii desemnaţi să efectueze cercetarea prealabilă, cât şi membrii comisiei de disciplină, comit abuzuri pentru a satisface «dedicaţiile» şi «voinţa» unor şefi. Cu toate că veţi invoca, ca întotdeauna, veşnica posibilitate a poliţistului de a contesta sancţiunea în instanţă, vă rog să constataţi, pe de o parte, termenul, de 1 an, de prescripţie a presupuselor abateri ce pot fi reţinute în sarcina poliţiştilor angrenaţi în cercetarea disciplinară, iar pe de altă parte, faptul că, pe perioada procesului, care nu durează niciodată mai puţin de doi ani, poliţiştii sunt supuşi unor factori psihologici care, de cele mai multe ori, impactează în mod negativ asupra muncii prestate.
Constatăm de asemenea, o stare de dezinteres faţă de o chestiune deosebit de importantă într-o unitate, respectiv disciplina, cât şi tendinţa de a involua de la dezideratul principiile democratice. Cu toate că în 2006, inspectorul general de la aceea vreme, chestor principal de poliţie Dan Valentin Fătuloiu, a emis Disp. 415/07.09.2006, cu scopul de a responsabiliza poliţiştii care sunt numiţi pentru cercetare disciplinară a poliţiştilor şi pentru a-i determina să înţeleagă faptul că o măsură disciplinară poate produce grave consecinţe în cariera oricărui poliţist, am constatat că managerii ce i-au precedat au considerat că nu este firesc să-şi sancţioneze proprii «acoliţi» numiţi să execute poliţiştii la ordin şi au abrogat acest act administrativ prin Dispoziţia 5.314 din 14.12.2010.
Cercetările disciplinare, metode de constrângere
Deşi se feresc să recunoască, şi poliţiştii olteni sunt nemulţumiţi şi-şi reclamă şefii, acuzându-i de practici abuzive menite să-i descurajeze pe poliţişti sau chiar răzbunătoare. În cele mai multe cazuri s-a constatat că cercetările disciplinare sunt folosite tot mai des ca mecanism de constrângere a unor poliţişti de a se muta de pe funcţiile ocupate, ca mecanism de descurajare a poliţiştilor astfel încât aceştia să nu-şi mai îndeplinească atribuţiile de serviciu în mod corespunzător sau chiar ca mecanism de răzbunare a unor şefi care nu au capacităţile manageriale necesare pentru a se impune în faţa subalternilor şi astfel recurg la această metodă împotriva acelora care îndrăznesc să-i contrazică sau să le atragă atenţia atunci când greşesc.
Mai mult, în peste 80% din cazurile în care reprezentanţii organizaţiei sindicale au fost solicitaţi de poliţişti pentru a fi sprijiniţi pe durata cercetării disciplinare, s-au constatat grave încălcări ale procedurilor Ordinului M.A.I. 400/2004, dar şi a modului în care poliţiştii erau trataţi de ofiţerii desemnaţi cu cercetarea prealabilă. De asemenea, s-a mai constatat că în nicio situaţie în care s-au contatat încălcări ale Ordinului M.A.I. 400/2004, nu au fost sancţionat diciplinar ofiţerii vinovaţi, ci s-a dispus „atragerea atenţiei”, fapt ce a generat o creştere şi mai mare a abuzurilor.
„Ne exprimăm îngrijorarea şi pentru faptul că, abateri asemănătoare săvârşite de poliţişti, sunt sancţionate diferit, în funcţie de categoria profesională din care fac parte, respectiv dacă eşti ofiţer de poliţie ai foarte mari şanse să nici nu fii sancţionat ci doar „atenţionat” iar dacă eşti agent de poliţie vei fi cercetat asemenea legionarilor pe vremea comuniştilor, cu banderola pe ochi şi pus la zid.
Această discriminare este menţinută şi se pare, chiar continuată de inspectorul general al Poliţiei Române, chestor şef de poliţie, Petre Tobă, care încurajează prin lipsa de reacţie astfel de situaţii”, se precizează într-un comunicat al SNAP.
IPJ Olt, pus la colţ de SNAP
Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie a primit mai multe reclamaţii ale poliţiştilor olteni ce îi aveau în vedere pe unii dintre şefii din subordinea IPJ Olt, constatându-se grave deficienţe cu privire la respectarea prevederilor regimului disciplinar al personalului din MAI
La începutul anului trecut, SNAP a trimis o adresă către IGPR prin care aducea la cunoştinţă abaterile din IPJ Olt.
„La data de 14.01.2013, prin dispoziţia nr. G/23, insp. de poliţie NISTOR TATIANA, a fost desemnată să efectueze cercetarea prealabilă a faptelor comise de agentul şef de poliţie Sfîrloagă Virgil. La finalizarea cercetării prealabile, şeful Poliţiei mun. Slatina, cms. şef STOEAN VASILE, prin disp. nr. G/42 din 04.02.2013, a dispus sesizarea şi consultarea Consiliului de Disciplină. În acest sens, membrii Consiliului de Disciplină au redactat o încheiere propunând sancţionarea disciplinară cu „amânarea promovării în grade profesionale pe o periodă de un an”, propunere acceptată de conducerea I.P.J. Olt. Întrucât agentul şef, SFÎRLOAGĂ VIRGIL, a contestat dispoziţia de sancţionare, şeful I.G.P.R., ca urmare a constatării unor erori de procedură şi de fond, a dispus reanalizarea cazului de către un nou Consiliu de Disciplină.
În urma reanalizării cauzei, noul Consiliu de Disciplină, prin Încheierea nr. 158335 / 28 martie 2013, a propus sancţionarea disciplinară a ag. şef SFÎRLOAGĂ VIRGIL cu «mustrare scrisă».
În baza acestei Încheieri a Consiliului de Disciplină, şeful I.P.J. Olt a emis Disp. nr. 186 din 28.03.2013, prin care s-a dispus sancţionarea disciplinară a ag. şef SFÎRLOAGĂ VIRGIL cu «mustrare scrisă».
Ţinem să precizăm că, în mod nejustificat, prin exercitarea unor presiuni şi ameninţări, ag. şef SFÎRLOAGĂ VIRGIL a fost obligat de membrii Consiliului de Disciplină să menţioneze că «Nu voi constata în niciun fel decizia luată de Consiliul de Disciplină, nici în instanţă».
Cu toate acestea, cu ajutorul reprezentanţilor B.T. Olt S.N.A.P., colegul nostru a depus contestaţie împotriva sancţiunii primite, sesizând din nou nerespectarea prevederilor O.M.A.I. 400/2004.
Şi de această dată, prin Decizia motivată nr. 2530 din 22.04.2013, inspectorul general, chestor şef de poliţie, Petre Tobă, a decis admiterea contestaţiei şi anularea dispoziţiei de sancţionare”.
Se pare că, după decizia finală din acest caz, conducerea IPJ Olt n-a fost impresionată şi a fost acuzată de SNAP că în mod nejustificat şi tendenţios, refuză să aplice prevederile art. 130 alin. 2 din O.M.A.I. 400/2004 în condiţiile în care, fără tăgadă, se poate constata încălcarea lor.
Comisarul şef Vasile Stoean, primul pe lista acuzaţilor
Mai mulţi agenţi de siguranţă publică au solicitat sprijinul SNAP ca urmare a aplicării de către şeful Poliţiei municipiului Slatina, comisar-şef Vasile Stoean, a unor sancţiuni disciplinare. Motivul pentru care aceştia au fost sancţionaţi în mod direct de către comisarul-şef Vasile Stoean, şi fără consultarea Consiliului de Disciplină, a fost pentru că poliţiştii ,,au obţinut rezultate foarte slabe”, aşa cum reiese din actul administrativ.
„Având în vedere faptul că evaluarea poliţiştilor se face anual în cursul lunii decembrie, fiind apreciaţi cu calificative pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor din fişa postului şi a indicatorilor de performanţă, vă solicităm să constataţi netemeinicia şi nelegalitatea actului de sancţionare.
În situaţia în care nu veţi anula aceste sancţiuni abuzive, din punctul nostru de vedere, vă rugăm să ne comunicaţi, punctual, pentru a putea aduce la cunoştinţa opiniei publice şi a mass-media următoarele aspecte:
– dacă la nivelul Pol. Mun. Slatina s-a impus o normă, cu privire la sancţiuniie contravenţionale, pe care agenţii de siguranţă publică sunt obligaţi să o îndeplinească lunar şi care este aceasta;
– dacă s-a impus o normă, cu privire la infracţiunile flagrante constatate, pe care agenţii de siguranţă publică sunt obligaţi să o îndeplinească lunar, şi care este aceasta;
– dacă s-a impus o normă, cu privire la informaţii de la surse ocazionale, pe care agenţii de siguranţă publică sunt obligaţi să o îndeplinească lunar, şi care este aceasta;
– dacă agenţii de siguranţă publică sunt evaluaţi după numărul de intervenţii la apelurile de urgenţă 112 şi modul în care aceştia pot influenţa creşterea numărului acestor intervenţii
Considerăm că aceste practici manageriale nu fac altceva decât să descurajeze poliţiştul să-şi mai îndeplinească în mod profesionist serviciul, iar dacă se doresc rezultate mai bune considerăm că tocmai şefii sunt direct răspunzători de modul în care organizează activitatea agenţilor de siguranţă publică, prim planuri de acţiune şi folosirea altor asemenea mijloace, pentru a se ajunge la dezideratul şi rezultatele pe care le doriţi”, se menţionează în adresa 5.639 din 4 septembrie 2013 a SNAP către şeful IPJ Olt, comisar-şef Cătălin Florescu.
IPJ Olt, răspunde acuzaţiilor…
La acuzele aduse de către poliţiştii olteni, prin SNAP, conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt a făcut unele precizări.
„Pentru îndeplinirea standardelor de performanţă priorităţile stabilite de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt, care constituie fundamentul acţiunilor organizate, sunt următoarele: eficientizarea serviciului poliţienesc în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii; creşterea gradului de siguranţă publică şi redimensionarea relaţiei Poliţie – Comunitate.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, încă de la începutul anului 2013, I.P.J. Olt a stabilit o serie de măsuri, printre care:
– Organizarea de acţiuni, cu implicarea tuturor secţiilor de poliţie rurale şi a posturilor de poliţie comunale din zona de acţiune, pentru prevenirea şi combaterea fenomenelor infracţionale specifice şi atingerea unor indicatori statistici corespunzători, mai ales cu privire la furturile din locuinţe şi societăţi comerciale în mediul rural; infracţiuni stradale; infracţiuni de mică violenţă.
– Intensificarea activităţilor specifice pentru realizarea unui trafic rutier mai sigur, astfel încât să se obţină o reducere a numărului accidentelor rutiere grave produse pe raza judeţului Olt.
– Intensificarea activităţilor cu caracter preventiv-informativ, prin organizarea de acţiuni ample, creşterea vizibilităţii elementului poliţienesc în rândul comunităţii, şi atragerea unor parteneri viabili, în vederea prevenirii fenomenului antisocial de pe raza judeţului Olt.
Având în vedere faptul că şeful poliţiei răspunde de întreaga activitate desfăşurată de cadrele din subordine, acesta analizează permanent indicatorii de performanţă prevăzuţi în evaluarea anuală, care vor fi folosiţi în vederea aprecierii uniforme şi corecte a activităţii specifice desfăşurată de Poliţie. Cu alte cuvinte, perfomanţa este măsura în care un poliţist contribuie la realizarea obiectivelor Poliţiei.
Pentru creşterea gradului de siguranţă publică, cadrele de poliţie trebuie să dezvolte o anumită motivaţie determinată, în primul rând, de respectul pentru oameni.
Vă comunicăm că, la Poliţia municipiului Slatina, 15 poliţişti au fost atenţionaţi cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, iar 4 poliţişti au fost sancţionaţi disciplinar cu mustrare scrisă pentru neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege.
Şeful Poliţiei municipiului Slatina a luat această decizie, deoarece, în urma evaluării activităţii desfăşurate, s-a constatat că situaţia operativă nu se ridică la nivelul potenţialului uman şi logistic existent, o cauză fiind lipsa de implicare a unor agenţi de poliţie în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, conform fişei postului (…).
Precizăm că, la nivelul Poliţiei municipiului Slatina, nu s-au impus ,,norme cu privire la sancţiunile contravenţionale, informaţii de la surse ocazionale, infracţiuni constatate în flagrant, pe care agenţii de siguranţă publică să le îndeplinească, dar toate aceste criterii sunt avute în vedere la evaluarea performanţei profesionale, numărul acestora demonstrând doar profesionalismul celor care îşi îndeplinesc la parametri optimi atribuţiile”
Şefii poliţiei oltene, luaţi peste picior…
Cei de la SNAP nu s-au mulţumit cu răspunsul oficial al IPJ Olt, motiv pentru care au mai făcut o adresă în data de 9 septembrie 2013 în care putem spune că şefii poliţiei oltene au fost ironizaţi sau luaţi peste picior.
„Organizaţia noastră v-a sesizat cu privire la fundamentul pentru care mai mulţi poliţişti au fost sancţionaţi cu mustrare scrisă pentru că ,,au obţinut rezultate foarte slabe”. Astfel, în cuprinsul adresei, motivaţi faptul că «s-a constatat că situaţia operativă nu se ridică la nivelul potenţialului uman şi logistic existent», iar sancţionarea politiştilor a fost cauzată de «neîndeplinirea… indicatorilor de evaluare periodică prevăzuţi de Dispoziţia IGPR nr. 123/2012.
Faţă de aceste două aspecte, avem rugămintea să ne comunicaţi modalitatea de calcul folosită de şeful Poliţiei mun. Slatina având în vedere «potenţialul uman şi logistic», pentru a promova această metodă şi în cadrul altor unităţi de poliţie, cât şi indicatorii de evaluare periodică prevăzuţi de Disp. 123/2012, pe care poliţiştii nu i-au îndeplinit.
Mai mult, deşi ne comunicaţi că nu există o normă impusă pentru contravenţii, infracţiuni, informaţii ş.a., şeful Pol. Mun. Slatina a invocat sintagma «rezultate foarte slabe», ceea ce ne îndeamnă să prezumăm că există o grilă după care a fost cuantificată şi comparată activitatea celor 4 agenţi de poliţie. Pentru acest motiv, vă rugăm să ne comuncaţi această grilă cât şi elementele la care s-a raportat pentru analiza rezultatelor.
Vă rugăm, de asemenea, să observaţi că prin fişa postului, poliţistul are de îndeplinit indicatorii de performanţă după care va fi evaluat la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă că orice evaluare care are drept scop activitatea poliţistului este una subiectivă, iar rezultatele acestuia nu pot fi interpretate ca neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, aşa cum greşit se invocă în dispoziţie. În acest sens, abaterea disciplinară de «neglijenţă manifestată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege», este condiţionată de existenţa unei acţiuni a poliţistului, dar care, din neglijenţă nu a fost corect îndeplinită. În actul de sancţionare nu se indică, în concret, presupusa stare de fapt în care poliţistul ar fi trebuit să îndeplinească o atribuţie de serviciu, dintre cele prevăzute în fişa postului, dar nu a făcut-o”.
Şi uite aşa, în timp ce poliţiştii se războiesc între ei, noi, cetăţenii, avem „tupeul” ca reclamaţiile sau dosarele noastre să fie finalizate într-un timp cât mai scurt. Nu mai este de mirare că dosare zac cu lunile, unele chiar cu anii prin sertarele poliţiştilor, fără să fie rezolvate, unii dintre noi ajungând în situaţia de a renunţa ca poliţia să mai continuie cercetările.
Pentru moment ne vom opri aici, dar vom continua în numerele noastre viitoare şi cu alte dezvăluiri despre activitatea, mai puţin cunoscută, a poliţiştilor olteni.
