Rromii din Grădinari, o… ,,specie” aparte

86

Într-o comunitate, când se întâmplă ceva rău, toată vina se aruncă pe rromi. Pentru a afla cât de rău este într-o localitate în care reprezentanţii acestei etnii, chiar dacă nu sunt majoritari, reprezintă un procent important din populaţia comunei am mers la Grădinari şi am petrecut o zi în această comună. Am stat de vorbă cu autorităţile dar şi cu rromii, unii mai amărâţi, ce locuiesc în case sărăcăcioase, alţii mai înstăriţi ce cu greu pot fi asemuiţi etniei. A fost o experienţă unică, o adevărată lecţie de viaţă.

 


 

O performanţă unică în Olt

Rromii din Grădinari-Olt sunt deosebiţi de semenii lor din celelalte localităţi. Chiar dacă nu sunt majoritari şi nici foarte bogaţi, sunt bine organizaţi şi au o listă de priorităţi bine stabilită de foarte mulţi ani. Obiectivul organizării lor îl reprezintă creşterea nivelului de trai.

,,Facem şi noi ce putem pentru a o duce mai bine. Suntem oameni săraci şi o ducem greu. Avem copii mulţi şi nu avem locuri de muncă. Trăim cu ce reuşim să agonisim pe lângă casă. Mai punem o roşie, mai facem o cărămidă… ce putem, ca să luăm un ban”, ne-a declarat Gheorghe I.

Primul pas făcut de ei spre o viaţă mai bună a fost în urmă cu mai bine de doi ani. Atunci rromii din Grădinari au luat decizia de a susţine la primărie unul de-al lor. Pentru că nu ar fi reuşit să-şi impună primarul doar cu voturile celor din comunitate, au ales un candidat care să ia şi ceva voturi ,,de la români”, cum spun ei, şi… au reuşit. Mihai Ioana, candidatul lor a câştigat alegerile. Nu este primul primar de etnie rromă ales vreodată în fruntea administraţiilor din Olt, este primul care recunoaşte apartenenţa la această etnie.

 

Puşi cu burta pe carte de primar

Rromii din Grădinari Olt culeg acum roadele faptului că au reuşit să-şi impună în fruntea administraţiei locale unul de-al lor. La iniţiativa edilului Mihai Ioana, administraţia locală a demarat implementarea a trei proiecte finanţate de UE prin care va încerca creşterea gradului de educaţie şi al stării de săntate al rromilor din localitate, dar va ajuta şi la îndrumrea lor spre meserii tradiţionale. Valoarea proiectelor se ridică la un milion şi jumătate de euro.

Cei mai mulţi bani vor fi destinaţi educaţiei. Cu ajutorul banilor europeni, primarul vrea să-i pună pe cetăţenii rromi cu… burta pe carte, indiferent de vârsta lor. Astfel, printr-unul dintre proiecte, 110 adulţii din cadrul etniei vor putea să-şi completeze studiile până la opt clase, iar 60 de copii care merg la şcoală vor primi sprijin calificat pentru a-şi face temele şi a aprofunda materia predată la ore, în cadrul programului after-school. Cu toţii vor beneficia, ne-a declarat edilul Mihai Ioana, de o masă gratuită, ceea ce nu-i puţin lucru, dacă este să luăm în calcul studiile care arată că reprezentanţii acestei etnii reprezintă românii care se hrănesc cel mai prost.

Spre desosebire de cei mici, adulţii care vor intra în programul susţinut de europeni pentru creşterea gradului de educaţie ,,vor primi şi o indemnizaţie de 800 de lei”, a afirmat edilul.

Reprezentanţii rromilor din Grădinari nu sunt deloc supărţi pe edil că-i pune să înveţe ci, din contră. Susţin că astfel le creşte şansa la o viaţă mai bună.

,,E dă bine, doamnă, că avem şi noi nevoie de şcoală. Să ştim să scriem şi să citim, să ne luăm un permis să ne găsim şi noi ceva de muncă. Să avem ce pune pe masă la copii, că viaţa e grea”, ne-a declarat unul dintre rromii care vor fi incluşi în proiectul privind completarea studiilor. Acesta a recunoscut că proiectul privind înfiinţarea after-school pentru copiii rromi este şi el benefic.

,,Nu mai ştim, noi, cum e cu exerciţiile ăstea dă le dă acuma la copii. E bine, aşa, să-i ţină la şcoală până seara, să-i înveţe ei, să-i ajute şi la teme că noi nu mai ştim. Unii nu au ştiut niciodată…”, a mai spus omul.

Afirmaţiile sale au fost întărite şi de Adriana Manolache, directorul şcolii din localitate. ,,Înfiinţarea acestui program este binevenit. Cei mai mulţi dintre aceşti copii sunt lipsiţi de cunoştinţele elementare şi este foarte greu să fie asimilate în timpul orelor de program”, a spus Manolache.

 

Viaţa de zi cu zi, o vor mai bună

Pe lângă educaţia rromilor, proiectele cu finanţare europeană ce vor fi implementate în localitate începând cu acest an vizează şi starea de sănătate a rromilor şi sprijinirea integrării lor în societate.

În domeniul sănătăţii banii europeni vor fi folosiţi, potrivit celor susţinute de primarul Mihai Ioana, în vederea realizării unui set de analize medicale gratuite pentru câteva sute de etnici. Alte câteva sute de rromi, în special copii şi tineri,  vor primi pachete minimale de produse destinate igienei corporale.

,,Vrem să-i învăţăm pe rromi să pună preţ pe sănătate, pe igienă. Nu poţi fi sănătos dacă eşti certat cu apa, dacă nu foloseşti săpunul sau dacă te îmbraci cu haine murdare”, a declarat edilul. Potrivit acestuia, administraţia locală încearcă să facă mai multe în acest sens, apelând la diverse fundaţii cu care au mai conlucrat în timp. Se mai are în vedere şi înfiinţarea în comună a unui centru de permanenţă unde cetăţenii să poată apela atunci când sănătatea lor necesită intervenţia unui medic.

 

Un loc de muncă, o mână-ntinsă spre o altă viaţă

Cel de-al treilea proiect finanţat de comunitatea europeană pentru rromii din Grădinari vizează consilierea celor mai mulţi dintre ei în vederea găsirii unui loc de muncă. În cadrul acestui proiect, rromii vor sta de vorbă cu profesionişti din diverse domenii care vor întocmi fişe personale cu informaţii utile despre ei, informaţii care puse ,,cap la cap” vor conduce la concluzii care să-i ajute în găsirea unui loc de muncă. Tot în cadrul acestui proiect, reprezentanţii etnie vor fi învăţaţi cum să-şi completeze un CV şi cum să răspundă unui interviu pentru angajare.

Cei mai mulţi rromi din Grădinari desfăşoară o activitate economică pe cont propriu. Unii dintre ei, din ce în ce mai puţini, se ocupă cu fabricarea cărămizilor. Banii obişnuţi, din păcate, se împuţinează de la an la an, aşa că încearcă să-şi completeze veniturile de pe urma cultivării legumelor.

Faptul că la Grădinari rromii au ocupaţie o demonstrează datele statistice: numărul ajutoarelor sociale este, procentual vorbind, mai mic decât într-o comună lipsită de aceştia. Cât priveşte rata infracţionalităţii, ,,ea este zero”, după cum spune edilul. Iar afirmaţiile sale sunt confirmate de reprezentanţii IPJ Olt.

,,Anul trecut, în comuna Grădinari, nu am avut săvârşită nicio infracţiune cu violenţă”, a susţinut purtătorul de cuvânt al IPJ Olt, comisar şef Claudia Radu. Practic, astfel de infracţiuni nu au mai avut loc în ultimii cinci ani, în această comună.