Sute de mii de pacienţi sunt, anual, vânduţi de medicii pe listele cărora s-au înscris. Afacerile se fac prin mijloace moderne, prin postarea de anunţuri pe internet. Deşi pare incredibil, acest gen de afaceri sunt perfect legale. Legiuitorul a dat posibilitatea medicilor de familie să-şi comercializeze activitatea din care face parte, conform hotărârilor aceluiaş legiuitor, şi lista de pacienţi a acestora. Preţul mediu la care se vinde un pacient este de 10 euro. Cei mai ,,scumpi” pacienţi sunt bucureştenii. În Olt, preţul practicat este negociabil şi pleacă de la preţul mediu.
O piaţă specială, reglementată…
Potrivit statisticilor Casei Judeţene de Sănătate Olt, în medie, anual, se înstrăinează, sub diverse forme, cca cinci praxisuri. Cum numărul mediu de pacienţi pe lista unui medic de familie se ridică la 2.000, concluzia este clară. Aproximativ 10.000 de pacienţi din Olt sunt comercializaţi de medicii lor fără să ştie. Asta pentru că, acelaşi legiuitor, nu a precizat că înstrăinarea pacienţilor trebuie comunicată înainte de semnarea documentelor, ci după.
„Medicul care a preluat praxisul are obligaţia ca în termen de şase luni să-şi informeze pacienţii cu privire la acest lucru şi asupra faptului că pot rămâne la el sau pot să opteze pentru un alt medic”, a susţinut Sorina Oancea, director CAS Olt.
Problema este alta: un pacient nu poate să uziteze de acest drept prin care decide singur pe lista cărui medic doreşte dacă nu are o vechime de minim şase luni pe lista preluată odată cu praxisul.
Vânzarea praxisului, poarta plătită pentru intrarea în sistem
Activitatea de praxis presupune, potrivit reglementărilor în vigoare, tot ceea ce ţine de activitatea desfăşurată de medicii de familie: spaţiul în care funcţionează cabinetul medical (care poate fi proprietate sau concesionat) dotarea acestuia (aparatură medicală, materiale sanitare şi mijloace moderne de comunicare) şi lista cu pacienţi. Cumpărarea activităţii de praxis este cea mai facilă modalitate de intrare în sistem a tinerilor medici sau a celor veniţi dintr-o altă zonă a ţării. Deşi, cu toţii au la dispoziţie şi varianta de a primi de la CAS un venit acceptabil, timp de trei-şase luni, perioadă în care să-şi alcătuiască singuri listele de pacienţi, dacă nu cumva ,,intrarea” este blocată, cei mai mulţi preferă să-şi cumpere pacienţii. Afacerea este legală, iar lipsa de moralitate a unei astfel de tranzacţii pare să nu mai fie de mult un impediment. Lucru dovedit de numeroasele anunţuri de comercializare a praxisurilor postate pe net. Atât de numeroase încât au fost construit şi un site special.
Şi ai noştri sunt la modă
Printre purtătorii de halat alb care îşi comercializează în această perioadă ,,agoniseala de medic” dar, în special, lista cu pacienţi, se găseşte şi un medic din judeţul Olt. El încearcă să-şi vândă, încă de anul trecut, activitatea de praxis. Anunţul postat de Rodica Nicola, medic de familie la Stoeneşti, pe www.romedic.ro datează din septembrie şi mai este încă valabil. În mai bine de patru luni, doctoriţa nu a reuşit să-şi vândă praxisul, semn că acest gen de afaceri nu merge prea bine. Motivul…ar putea fi legat de preţul cerut. Pe spaţiul în care-şi desfăşoară activitatea, câteva obiecte de inventar şi cei peste 2.100 de pacienţi, din care 1600 sunt asiguraţi, cere 20.000 euro. Ca orice afacere, suma solicitată suportă, într-un oarecare procent, o modificare. Doctoriţa Nicola nu s-a sfiit să-şi arate, zilele trecute, la telefon, disponibilitatea de a lăsa din preţ şi chiar de a accepta vânzarea în două rate.
Negocieri ca la piaţă pe preţul pacienţilor
Reporterul TVR pentru Olt a negociat cu doctoriţa Nicola preţul praxisului deţinut la Stoeneşti.
,,Mai e negociabilă suma”, am întrebat noi, dându-ne un coleg care doreşte să vină în Olt din Prahova. ,,Un pic,… da”, a susţinut medicul. ,,Ştiţi, în Prahova, se plăteşte 10 euro pentru un pacient, dar în oraş….”, am continuat. ,,Să ne înţelegem, banii nu reprezintă doar asta, reprezintă şi dotarea”, ne-a lămurit doctoriţa Nicola. ,,Aţi putea să-mi daţi doar jumătate din pacienţi sau să mă lăsaţi să plătesc în două tranşe”, am încercat noi să negociem noi suma cerută. ,,Depinde la cât timp…” spune medicul. ,,Ştiţi, eu pe lista mea iau doar 10.000 şi aş avea nevoie de ceva timp pentru a face rost de restul… de la prieteni sau bancă. 10.000 euro este totuşi o sumă…”, am încercat noi să ne justificăm. ,,Ştiţi ce vă rog eu… să mă sunaţi după ora 14.00, acum sunt la consultaţie şi vorbim atunci mai multe”, a spus doctoriţa Nicola, amânând detaliile legate de o eventuală finalizare a afacerii pe cale de a se încheia.
Corb la corb nu-şi scoate ochii…
Reprezentanţii medicilor de familie invocă, în apărarea colegilor de breaslă, legea care permite o astfel de practică.
,,Practic se înţelege greşit. Se vinde cabinetul medical, dacă medicul are spaţiu propriu sau contractul de concesiune pentru cabinet, aparatura din dotare şi alte obiecte de inventar. Legea spune că prin vânzarea activităţii de praxis se întrăinează şi lista pacienţilor. De aici ideea că se vând pacienţii”, a declarat medicul Emilia Răileanu, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Olt şi al Asociaţiei Medicilor de Familie din judeţ.
Ba mai mult, doctoriţa Răileanu a susţinut că o astfel de practică există în mai toate ţările occidentale, lucru aflat de la foştii colegi de facultate, majoritatea profesând acum în Germania. ,,Legislaţia în domeniu este asemănătoare cu cea din ţările UE. Majoritatea colegilor mei de facultate lucrează acum în Germania. Aşa este şi acolo, doar preţul diferă. Acolo se cere cu mult mai mult pe un praxis. Unii dintre foştii mei colegi au cumpărat praxisul când au ajuns în Germania”, a mai susţinut Emilia Răileanu.
Potrivit acesteia, uneori este singura modalitate de a putea intra în sistem.
,,Sunt unele judeţe în care intrarea în sistem a medicilor tineri sau veniţi din alte părţi este practic blocată de factorii de decizie de la nivel local. Când nu ai altă posibilitate, cumperi praxisul”, a mai afirmat vicepreşedinta Asociaţiei Medicilor de Familie din Olt.
O practică veche de câţiva ani buni
Doctoriţa Rodica Nicola de la Stoeneşti, nu este nici prima şi nici ultima care vrea să obţină bani de pe urma propriilor pacienţi. În Olt, în 2013, la fel au procedat şi alţi patru colegi ai săi, iar de la începutul anului alţi doi medici au reuşit să… predea oficial praxisul prin diverse metode.
,,În 2013 am avut patru preluări de praxis. Contractele au fost verificate, din punctul nostru de vedere totul s-a desfăşurat conform legislaţiei în vigoare. Preluările s-au făcut în urma pensionării, a plecării în străintate şi a decesului. De la începutul acestui an avem două cazuri ca urmare a plecării în străinătate”, a susţinut Sorina Oancea, director CAS Olt.
Deşi în unele cazuri, la CAS Olt au fost înregistrate donări ale praxisurilor sau concesionarea lor, medicii au luat bani pentru pacienţii înstrăinaţi. Oficial, cu plătirea taxelor notariale şi a celor datorate bugetului local, valoarea declarată a vânzării unui praxis se învârte în jurul a 50.000 lei. Preţul a fost, însă, în realitate, cel puţin dublu.
Veniturile medicilor de familie depind de numărul pacienţilor
Sumele primite de medicii de familie pentru serviciile medicale oferite variază de la un medic la altul chiar şi în cazul celor care au pe listă acelaşi număr de pacienţi. Diferenţa provine din structura acestora. Cei care au o pondere mai mare a persoanelor asigurate, primesc o sumă mai mare. Chiar şi în cazul medicilor cu număr egal de pacienţi şi număr asemănător de pacienţi asiguraţi, sumele diferă. Cei al căror pacienţi asiguraţi au salarii mai mari, încasează mai mult. La aceste criterii se mai adaugă şi altele precum: starea de sănătate a pacienţilor, ponderea vârstnicilor sau a celor cu boli cronice, dar şi tipul de consultaţie acordată pacienţilor.
Pentru ca venitul unui medic de familie să nu fie sub salariul mediu pe economie, doctorul trebuie să aibă pe lista cu pacienţi cel puţin 2.000 de persoane dintre care măcar două treimi să fie asiguraţi.
Cheltuieli peste cheltuieli
Medicul de familie suportă din banii primiţi lunar de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Olt toate cheltuielile cu cabinetul, materialele sanitare folosite sau pentru utilizarea corespunzătoare a instrmentarului medical, dar şi cu asistentele pe care le are angajate. Cei mai mulţi dintre medicii din Olt, pentru a reduce cheltuielile, au doar o singură asistentă angajată. Cât despre alt tip de personal… nu prea se poate vorbi. Cei mai mulţi preferă să dea bani la negru unei femei pentru a face curat în cabinet şi alte activităţi ce ţin de utilizarea acestuia în condiţii normale. Au existat şi cazuri, în mediul rural, când medicii îşi consultau pacienţii în frig pentru că nu-şi permiteau să facă focul în sobe din lipsa banilor. În Olt, potrivit statisticilor, sumele primite de medicii de familie de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru cabinetele medicale deţinute variază între câteva mii şi chiar peste 10.000-15.000 lei noi.
