Datoriile populaţiei din judeţele Olteniei către bănci continuă să crească de la o lună la alta. Ultima statistică publicată de Banca Naţională a României (BNR), privind creditele arată că au crescut vizibil datoriile celor din Oltenia la creditele în lei. Cel mai mare volum al restanţelor îl are Doljul de 261,6 milioane de lei. Cele mai mari creşteri ale restanţelor de la o lună la alta la creditele în lei s-au înregistrat în judeţele Gorj şi Olt. In fiecare din cele două judeţe au crescut restanţele cu 4,9 milioane de lei într-o singură lună.
În ceea ce priveşte strict judeţul nostru, putem spune că la începutul acestui an, conform statisticii BNR, oltenii aveau restanţe în valoare de 200 milioane RON, aproape 150 milioane la creditele în lei şi 50 milioane la creditele în valută.
Restanţe de 200 milioane RON
Ratele românilor la bănci au ajuns, la finalul anului trecut, la suma de 32,7 miliarde de lei. Această valoare reprezintă echivalentul a aproape 15% din totalul de credite contractate. Mai mult, restanţele au crescut cu peste 4 miliarde de lei faţă de luna decembrie 2012, potrivit datelor BNR.
Cea mai proastă situaţie se află în cazul creditelor în valută, unde volumul de neperfomanţe a ajuns la 19,7 miliarde de lei la sfârşitul lunii decembrie, în timp ce la împrumuturile în lei, restanţele au ajuns la 13 miliarde de lei, mai mult cu 1,8 miliarde de lei faţă de decembrie 2012.
Restanţele la creditele de peste 20.000 de lei, pe care le ia în calcul Centrala Riscului de Credit, au ajuns să reprezinte aproape 10,7% din totalul creditelor acordate. Valoarea lor a depăşit suma de 32,9 miliarde echivalentul in lei.
În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au crescut în noiembrie 2013 faţă de luna anterioara cu 120 de milioane de lei (1,78%), până la 6,85 miliarde de lei. O creştere semnificativă se înregistrează, însă, pentru ultimele 12 luni. În perioada decembrie 2012 – noiembrie 2013, restanţele persoanelor fizice la banci s-au majorat cu peste 1,1 miliarde de lei (19,4%), de la 5,74 miliarde de lei în urma cu un an, la 6,85 miliarde de lei în prezent.
În decembrie 2013, 97,6% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. Pe de altă parte, numărul de restanţieri persoane fizice a scăzut în ultimul an de la 199.900 persoane în decembrie 2012 la 190.941 în decembrie 2013 (4,48%).
La sfârşitul anului trecut, oltenii aveau credite în lei în valoare de aproape 1.000 milioane RON, la fel stând lucrurile şi în ceea ce priveşte creditele în valută. Diferenţa apare în cazul restanţierilor, oltenii care şi-au luat credite în lei dovedindu-se că reuşesc cu greu să-şi mai plătească ratele la bancă. Conform datelor BNR, oltenii au restanţe la bancă în valoare de 200 milioane RON, din care aproape 150 milioane sunt la creditele în lei, restul de 50 milioane fiind la creditele în valută.
Din cele 983 milioane lei luate credit în lei de olteni, aproape 550 milioane au fost luate de persoane fizice, restul aparţinând agenţilor economici. La creditele în valută, din 999,9 milioane lei, creditele agenţilor economici ajung la 512,4 milioane lei, iar cele ale persoanelor fizice la 487,5 milioane lei, din care 296,4 reprezintă credite de consum şi 187,6 credite pentru locuiţe.
Oltenii nu au numai restanţe la băncii, mai sunt unii care au mai şi pus ceva de-o parte, chiar dacă în această perioadă dobânzile băncilor de pe la noi sunt foarte mici şi aproape că nu câştigi nimic dacă ţii banii la bancă, ba mai mult, s-ar putea să mai vii şi cu bani de acasă ca să scoţi suma pe care ai depus-o. Datele BNR arată că la sfârşitul anului trecut oltenii aveau în bănci 845 milioane lei, din care 760 milioane lei erau ale persoanelor fizice. În ceea ce priveşte depozitele în valută, aceasta au ajuns în decembrie 2013 la suma de 101 miliane lei, din care 53,1 milioane lei aparţineau agenţilor economici şi 48,1 milioane lei persoanelor fizice.
Guvernul vrea să finanţeze creditele
Persoanele cu venituri sub media naţională, de 1.600 de lei, care au dificultăţi în plata ratelor la bancă, însă nu au depăşit scadenţa cu mai mult de 90 de zile, vor avea posibilitatea să beneficieze de o înjumătăţire a ratei pe o perioadă de doi ani, reducere ce nu poate depăşi 500 de lei, după cum a precizat premierul Victor Ponta, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM).
Aproape un milion de români ar putea să beneficieze de această facilitate care ar urma să „deblocheze” patru miliarde de lei, bani care ar fi fost folosiţi pentru plata ratelor la bancă, a adăugat premierul.
„Avem acordul pentru două măsuri care vor avea un impact important în economie. Este vorba despre o măsură care va fi adoptată printr-o OG, măsură de sprijin de sprijin a persoanelor fizice care au credite la bănci. Se aplică tuturor creditelor luate de persoane fizice, condiţia este ca acestea să aibă un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu de 1.600 şi să nu aibă restanţe de mai mult de 90 de zile la plata ratei. E o măsură care sprijină 907.000 de debitori persoane fizice. Este vorba despre înjumătăţirea ratei pentru o perioadă de 2 ani, dar nu mai mult de 500 de lei. În baza calculelor făcute de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României (BNR) în 2014, o sumă de aproape 4 miliarde de lei noi să fie disponibilizată din partea băncilor către persoanele fizice. Jumătatea din rata pe care o vor plăti va fi amânată, iar statul va suporta pe baza unui credit fiscal din impozitul pe venit diferenţa, după ce se termină cei doi ani”, a explicat premierul.
Cum va funcţiona sistemul
Persoanele care se încadrează vor putea să plătească timp de cel mult doi ani jumătate din rata pe care o datorează băncii. Mai exact, doar principalul se va înjumătăţi, în timp ce dobânda va rămâne nemodificată. Scadenţa creditului va fi prelungită cu perioada pentru care s-a aplicat înjumătăţirea ratelor. După încheierea acestei perioade, timp de cel mult doi ani, debitori vor beneficia de un aşa-numit credit fiscal, respectiv de o scutire de 200 de lei pe lună la plata impozitului pe venit.
Acest credit fiscal acordat de executiv este menit să compenseze pentru costurile suplimentare generate de majorarea scadenţei creditului care va fi mărită cu perioada de timp pentru care debitorul va opta să-şi înjumătăţească rata, cu acordul băncii, a explicat pentru gândul Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget.
„Pentru a nu plăti şi pentru majorarea scadenţei este măsura îngheţării dobânzii la forma actuală şi este acest credit fiscal pentru a compensa plata sumei care a fost amânată”, a precizat el.
De asemenea, ministrul delegat pentru Buget a precizat că nu va fi un impact pe buget şi nu se acoperă de la buget. „Într-adevăr, este o reducere temporară de lichiditate în sistemul bancar care oricum are lichiditate în exces. Scopul măsurii este acela de a stimula consumul prin deblocare sumei de patru miliarde de lei în 2014, bani care în loc să ajungă la bancă, sub formă de rate, vor fi folosiţi în alte scopuri. Nu este o măsură de restructurare a datoriilor. Nu creează hazard moral. Nu stimulăm pe cineva să nu plătească ratele. Doar cine şi-a plătit ratele poate beneficia. Stimulăm consumul”, a precizat ministrul pentru Buget.
Măsura va presupune un efort bugetar de 0,1% din PIB, a precizat Voinea, sumă care va fi recuperată înainte de a fi cheltuită, din creşterea consumului.
„Dacă toţi ar opta pentru această facilitate şi banca nu are de ce să nu accepte, ar fi practic 4 miliarde de lei în economia României, adică o creştere a PIB cu 0,5% pe doi ani pe zile, 900 de milioane de lei din TVA în plus la buget şi indirect din creşterea economică se întoarce la buget aproximativ o treime”, a arătat Voinea.
Impactul pozitiv pe care măsura ar urma să-l aibă asupra bugetului nu a fost calculat pentru anul în curs, a precizat Voinea.
O măsură populistă
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD), prin vocea preşedintelui de la Olt, Marian Florescu, consideră intenţia Guvernului de a finanţa din bani publici ratele la credite, timp de doi ani, pentru persoanele fizice ale căror venituri se situează sub salariul mediu net, de 1600 RON, o măsură populistă, cu efecte catastrofale pentru economie şi o insultă la adresa oamenilor care produc valoare adăugată în această ţară.
„Puterea USL împarte cea mai mare pomană electorală din istorie, bani obţinuţi din buzunarele românilor care muncesc. Practic, prin această măsură, 3 milioane de români vor plăti ratele unui milion, fără ca aceşti oameni să îşi fi dat acordul pentru acest lucru. Totodată, această decizie aberantă, va creşte evaziunea fiscală, mulţi români fiind tentaţi să îşi diminueze veniturile declarate pentru a obţine credite finanţate de stat,” susţine Marian Florescu.
Potrivit acesuia, USL nu este capabil să promoveze un set de măsuri economice, care să creeze dezvoltare economică reală, preferând, pentru a-şi masca incapacitatea, să adopte măsuri prin care să cumpere voturi şi care, în fapt, nu duc decât la slabirea unei economii şi aşa aflate în declin.
„PNŢCD consideră că numai printr-o strategie economică de dreapta, care să susţină micii întreprinzători şi să-i încurajeze pe cei care produc, România are şansa de a scăpa de haosul şi declinul economic în este acum adusă de USL. Prin politicile USL, practic statul îl învaţă pe român cum să fure sau să ocolească legea”, mai spune preşedintele PNŢCD Olt şi vicepreşedinte la nivel naţional Marian Florescu.
