Fratele lui Rîmaru vrea 200.000 euro de la statul român

78

George Ciocan, fratele lui Ion Rîmaru, cel mai renumit criminal în serie, susţine că probele împotriva acestuia au fost fabricate de comunişti. El cere autorităţilor, la patru decenii după ce criminalul a îngrozit Bucureştiul, să-i spună unde este înhumat acesta. Prin mai multe declaraţii, recente, Ciocan  şi-a exprimat scepticismul cu privire la executarea lui Râmaru. Acesta este motivul pentru care vrea să-i găsească cadavrul, cu orice preţ, dacă el există, şi să-l înmormânteze creştineşte. În caz contrar, George Ciocan este hotărât să dea statul în judecată şi să ceară miliarde de lei vechi sub formă de despăgubiri.

“În primul rând vorbim de chestiuni legate de vinovăţia lui Rîmaru, care a fost stabilită printr-o hotărâre, care a fost de altfel şi executată, şi a doua chestiune legată de corpul neînsufleţit, care în mod normal şi legal trebuia să ajungă la familie. În aceste cazuri, familia lui Rîmaru a început demersurile pentru a obţine explicaţii pentru această situaţie, iar în situaţia în care nu va intra în posesia corpului său, nu se va indica locul în care acesta este înhumat se solicită aceste despăgubiri, adică 200.000 euro”, a declarat avocatul Artin Sarchizian, conform www.b365.ro

Nu ar fi pentru prima dată când ar face un astfel de demers. În 2007, George Ciocan şi mama acestuia l-au dat pe SOV şi Silviu Prigoană în judecată pe motiv că l-ar fi calomniat prin reportajele legate de Rîmaru. Atunci au solicitat despăgubiri de 50 miliarde de lei vechi.

 

Ion Rîmaru a îngrozit Bucureştiul în anii 70, după ce a atacat 14 femei şi a omorât patru dintre ele. O parte dintre victime au avut noroc şi mai trăiesc şi astăzi, nu fără a mai retrăi din când în când momentele îngrozitoare în care au considerat că Dumnezeu le-a părăsit.

Rîmaru acţiona în nopţile ploioase şi doar femei singure. După ce le urmărea, le acosta în locurile mai puţin circulate şi, sub ameninţare, le viola. O parte dintre victime erau strangulate în timpul actului sexual, altele după.

 Autorităţile acelor vremuri şi-au dat seama că au de-a face cu un criminal în serie abia după a treia victimă, când au observat că toate crimele poartă semnătura aceluiaşi ucigaş.

Vestea că un criminal în serie circulă liber pe străzile din Bucureşti a înspăimântat nu doar oamenii legii, dar şi femeile. Se ajunsese până acolo încât mare parte dintre cele care lucrau în tură de noapte refuzau să mai plece la lucru.

 

Rîmaru a fost prins în luna mai a anului 1971, după căutări fără precedent. Una dintre probele care l-au încriminat a fost o adeverinţă eliberată de cabinetul medical al Universităţii de Medicină Veterinară unde acesta era student. Anchetatorii au făcut eforturi mari pentru a pune cap la cap probele găsite şi al învinui pe criminal. Ei nu s-au putut baza pe descrierile victimelor care au scăpat din mâinilelui Rîmaru. Deşi au avut indicii că acesta nu ar fi acţionat singur, procurorii de caz nu au putut să aducă în faţa judecătorilor niciun complice.

El şi-a recunoscut tot palmaresul de infracţiuni săvârşite: 23 dintre cele mai grave. Cu toate acestea a încercat să-i convingă pe procurori că este un om bolnav psihic şi nu răspunde de faptele sale. A fost condamnat la moarte şi s-a numărat printre cei 104 români care au fost executaţi prin împuşcare, în perioada comunistă