Patriarhia, cu mâna întinsă la administraţiile locale

43

Cu profituri uriaşe în conturi, de pe urma numeroaselor activităţi economice desfăşurate,

Patriarhia, cu mâna întinsă la administraţiile locale

• Vrea miliarde de lei de la autorităţile locale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului

La finele anului trecut, Biserica Ortodoxă Română, prin intermediul unor adrese semnate de Preafericitul Daniel, a solicitat sprijinul autorităţilor locale mari, dar şi celor judeţene din ţară pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Sumele au variat în funcţie de dimensiunea administraţiilor teritoriale, de la câteva sute de mii de lei noi până pe la 1,5 milioane de lei.

Autorităţile din Olt au fost catalogate drept autorităţi mijlocii, dacă este să luăm în calcul cuantumul sumelor solicitate: 700.000 mii lei. Adică 300.000 lei de la CJ Olt şi câte 200.000 lei de la primăriile din Slatina şi Caracal.

,,Constatăm cu îngrijorare că, în contextul actualei crize economice, rezultatele colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului s-au diminuat îngrijorător, fapt care afectează bunul mers al acestui important şantier bisericesc.

În aceste condiţii, vă rugăm să acordaţi un sprijin financiar Patriarhiei Române – Catedrala Mântuirii Neamului pentru plata materialelor şi manoperei necesare lucrărilor la suprastructură în această fază esenţială pentru bunul mers al întregii lucrări”, se arată în adresele înaintate prin care se cer bani administraţiilor locale. Textul a fost acelaşi pentru toate administraţiile din teritoriu, semn că nu s-a dorit în niciun fel pierderea de timp în vederea personalizării acestora, lucru ce reiese şi din faptul că Primăria Caracal a fost pusă pe picior de egalitate cu administraţia slătineană…

Şi pentru ca administraţiile locale să nu invoce lipsa cadrului legal în respingerea solicitării, mai marii bisericii au invocat şi actul normativ care le permite să răspundă afirmativ solicitării venite dinspre Patriarhia Română.

“În susţinerea acestei solicitări reamintim prevederile art. 1, alin 2 al OUG nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, completată prin Legea nr. 376/2007, care prevăd posibilitatea pentru autorităţile publice locale de a sprijini lucrările de edificare a catedralei: Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”, se mai arată în documentul amintit, care a ajuns pe masa celor mai importanţi aleşi din ţară.

Ca să fim imparţiali în tratarea acestui subiect, trebuie amintit faptul că adresa nu are un caracter imperativ, fapt dovedit de finalul adreselor transmise CJ Olt şi celor două primării de pe la noi. Finalul ei sună cam aşa: ,,Exprimându-ne şi de această dată încrederea în bunăvoinţa Domniei Voastre de a sprijini Biserica neamului românesc în lucrările majore pe care le are în prezent, vă încredinţăm de preţuirea şi binecuvântarea noastră”.

 

 

Autorităţile din Olt nu dau curs adreselor primite

Reprezentanţii primăriilor din judeţ solicitate de Patriarhia Română să contribuie la construirea Catedralei Neamului susţin că nu se va da curs adresei în cauză din lipsa resurselor bugetare. ,,Nu avem aceşti bani în buget”, a susţinut primarul caracalean Eduard Ciocăzanu. ,,Deşi ne-am dori să dăm o mână de ajutor Patriarhiei şi să contribuim la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, nu ne putem permite acest lucru. Avem obligaţia de a sprijini finalizarea construirii Catedralei din Slatina”, a afirmat Minel Prina, edilul slătinean.

Consiliul Judeţean Olt nu a dat un răspuns până acum Patriarhiei Române, dar sunt slabe şanse ca el să fie unul pozitiv.

,,Nu cred că vom răspunde pozitiv solicitării. Suntem cu banii la limită. Tot ce vă pot spune este că administraţia judeţeană va continua să sprijine lăcaşele de cult din judeţ cel puţin în aceeaşi măsură ca şi anul trecut”, a afirmat Marius Oprescu, vicepreşedintele CJ Olt.

Sumele solicitate de Patriarhie sunt imense dacă este să ne raportăm la ponderea lor în bugetele autorităţilor în cauză, în special în ceea ce priveşte Primăria Caracal. Ca să nu mai vorbim că de la un timp încoace scăderea activităţii agenţilor economici a dus la reducerea veniturilor bugetare, chiar şi în situaţia creşterii taxelor şi impozitelor locale.

Cât priveşte sarcinile primite în plus de către autorităţile locale ce scot şi ele sume frumoase din puşculiţele autorităţilor, cheltuieli neexistente până acum, răspunsul dat de primăriile din Olt la adresa Patriarhiei este unul aşteptat chiar şi de susţinătorii bisericii. ,,Mai bine ar da banii ăştia la familiile cu mulţi copii în care părinţii nu au un venit stabil, muncesc cu ziua pe unde apucă. Ba, mai mult, aceste familii ar trebui susţinute şi de biserică pentru că am înţeles că ele au bani frumoşi nu doar din ceea ce se strânge de la credincioşi, dar şi din activităţile economice desfăşurate: fabricarea lumânărilor, a calendarelor şi cărţilor bisericeşti sau a vinului bisericesc”, ne-a declarat o slătineancă. Şi, femeia are mare dreptate. Structurile bisericeşti au devenit în ultimii ani cele mai profitabile structuri… economice. Cele care au înregistrat cele mai mari rate ale profitului, în această perioadă dificilă din punct de vedere economic pentru ,,actorii” din toate domeniile.

 

 

Credincioşii cu studii IT nu s-au înghesuit să doneze bani pentru Catedrală

Construirea Catedralei Mântuirii Neamului a început cu mai bine de un an de zile în urmă, după numeroase discuţii şi dispute cu diverse autorităţi şi structuri asociative, legate de amplasamentul impunătorului edificiu. Anul trecut, potrivit informaţiilor oficiale, totatul cheltuiellor s-au ridicat la 30 milioane de euro. Din aceşti bani, potrivit unui comunicat de presă al Patriarhiei Române, s-a construit aproximativ 15% din proiect.

Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române critică, uneori, dur comparaţia făcută între evoluţia din ultimul timp a lăcaşelor de cult şi cele de învăţământ sau spitale.

,,Biserica este şcoală spirituală şi spital duhovnicesc, complementară tuturor şcolilor şi spitalelor publice. De aceea, la solicitarea Bisericii, în şcolile publice se predă şi religia, care educă pe copii şi tineri în spiritul valorilor perene şi eterne, completând astfel disciplinele ştiinţifice, iar în spitale sunt prezenţi preoţi de caritate care ajută şi completează practica medicală ştiinţifică, întrucât omul este nu numai trup, ci şi suflet” susţin reprezentanţii BOR.

Cât priveşte utilitatea pe care o va avea viitorul lăcaş de cult: ,,În Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua eroilor, (unul dintre hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) şi a eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Naţională 1 Decembrie. În acelaşi timp, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfăşura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi străinătate.

Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti”, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei într-un interviu pentru ziarul Adevărul.

Numeroasele demersuri făcute pe lângă autorităţi în vederea obţinerii de resurse financiare se datorează eşecului avut de demersurile făcute pe lângă credincioşi. În cei peste doi ani de la înfiinţarea site-ului www.construimcatedrala.ro au făcut donaţii mai puţin de 1.000 de credincioşi. Semn că oamenii de rând, chiar dacă au frică de Dumnezeu, au mai întâi grijă de binele şi prosperitatea propriilor familii şi, în mare, încrederea de care s-a bucurat până nu demult Biserica s-a diminuat.