• Pentru iarna 2013-2014, Consiliul Judeţean a alocat 2,66 milioane lei pentru deszăpezire
• Paul Stănescu şi Ioan Ciogulea au avut grijă ca firmele care urmau să câştige licitaţia să fie aceleaşi de ani de zile – T Dancor Romconstruct SRL, Olt Drum SRL, Bebe Transrom SRL
• Firma fraţilor Ciocan, T Dancor Romconstruct, va lua grosul banilor, aceasta urmând să aibă grijă iarna asta de mai bine de 500 km din cei 976 km cât reprezintă reţeau de drumuri judeţene
• 40 miliarde lei vechi intră în conturile fraţilor Ciocan în cei patru ani de contract cu CJ Olt pentru deszăpezire
• CJ Olt a mai dat firmei lui Ciocan luna
trecută, 50 milioane RON pentru „lucrări de întreţinere curentă şi periodică pe drumurile judeţene din administrarea Consiliului Judeţean Olt pe perioada 2013-2017
• De teamă să nu-şi piardă averile, fraţii Cornel şi Dan Ciocan au început să-şi înstrăineze firmele
2,6 milioane lei pentru deszăpezire
Pentru iarna 2013-2014 s-a alocat prin bugetul Consiliului Judeţean Olt o sumă de aproximativ de 2.660.000 lei S-au format 5 zone de lucru pentru ca intervenţiile să fie eficiente: zona 1 nord aproximativ 220 km; zona 2 centru-est aproximativ 206 km; zona 3 Balş aproximativ 225 krn; zona 4 – Caracal aproximativ 200 km; zona 5 Corabia aproximativ 125 km. În total sunt 976 km care ar trebuii deszăpeziţi, diferenţă de 68 km până la 1.043 cât măsoară reţeau de drumuri din judeţul nostru, fiind în administrarea oraşelor şi municipiilor
Pentru executarea lucrărilor de deszăpezire au avut loc liciţaţii publice în urma cărora fiecare zonă în parte a fost adjudecată de câte o firmă pe baza de Acord Cadru pe patru ani. Astfel, zona 1 i-a revenit celor de la Olt Drum SA, de zona 2 se ocupă firma fraţior Ciocan, T Dancor Romconstruct, o firmă abonată de câţiva ani de zile la banul public provenit de la CJ Olt, zona 3 i-a revenit celor de la Bebe Transrom, zona patru a ajusn tot la firma Ciocanilor, pentru ca de zona 5 să se ocupe toate cele trei firme, toate având de ani buni „relaţii” cu CJ Olt, în urma cărora s-au înfruptat din banul public pus la dispoziţie cu generozitate de preşedintele CJ Olt Paul Stănescu şi vicele Ioan Ciugulea
Conform unui comunicat de presă emis de COnsiliul Judeţean Olt, cele trei societăţi au activat şi în iernile anterioare, cunosc zonele şi au în dotare maşini şi utilaje specifice în număr de 54, redistribuite în următoarele baze de deszăpezire: Slatina, Găneasa, Spineni, Caracal, Rotunda, Corabia. Pentru combaterea lunecuşului se apreciază necesitatea a aproximativ 6500 tone nisip şi 3000 tone sare pentru toată perioadă. Aprovizionarea se va face astfel: până în 15 noiembrie 2013 aproximativ 50% din cantitate; până la 30 noiembrie 2013 aproximativ 75% din cantitate. Cornpletarea până la 100% se va face în funcţie de stocuri şi fenomenele meteorologice ce vor avea loc până la 31 martie 2014.
40 miliarde lei în patru ani
În 2011 a avut loc licitaţia prin care cele trei firme agreate de Consiliul Judeţean Olt au câştigat dreptul de a deszăpezii drumurile judeţului Olt, pe bani mulţi şi publici
Suma pentru care au licitat Olt Drum SA, T Dancor Romconstruct şi Bebe Transrom s-a ridicat la peste 9,5 milioane de lei (95 miliarde de lei vechi), din care 40 miliarde lei vechi au intrat în buzunarele fraţilor Ciocanilor.
Cum fraţii Ciocan l-au ajutat pe Paul Stănescu să ajungă în fruntea Consiliului Judeţean Olt, era normal la preşedintele să facă ceva pentru ca aceştia să recupereze şi chiar să facă un profit frumuşel din investiţia făcută. Şi cum să-ţi plăteşti datoriile decât prin acordarea de lucrări şi contracte pe bani publici. Aşa se face că de ani de zile Paul Stănescu, prin CJ Olt, umple buzunarele fraţilor Ciocan. Numai din contractul de deszăpezire T Dancor Romconstruct a luat în 2011 peste 8 miliarde de lei vechi, iar anul următor au primit 9,2 miliarde lei. Conform prevederilor contractul în aceată iarnă, firma fraţilor Ciocan ar trebui să primească vreo 10 miliarde lei, din cele 26,6 puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Olt.
Prietenii preşedintelui Paul Stănescu vor mai încasa şi la sfârşitul anului viitor mai bine de 12 miliarde lei, în ultimul an de contract cu CJ Olt pentru deszăpezire.
Aceste sume sunt doar cele trecute într-un acord cadru, dar cu posibilitatea ca în fiecare an să poată fi semnate între părţi contracte subsecvente. De asemenea, sumele acestea sunt prevăzute pentru o „iarnă medie”, iar în situaţia unei ierni mai grele CJ Olt poate creşte sumele prin contracte suplimentare
La vremea organizării licitaţiei, în 2011, s-au depus mai multe oferete, însă preşedintele comisiei de evaluare, vicele CJ Olt Ioan Ciugulea, şi preşedintele autorităţii constractante, adică Paul Stănescu, au avut grijă ca aceasta să fie câştigată de de firma fraţilor Ciocan, T Dancor Romconstruct SRL Bucureşti, cealaltăî firmă care a licitat pentru zona Slatina-Drăgăneşti fiind informată de CJ Olt că: „în urma evaluării ofertelor şi aplicării criteriului de atribuire la ofertele depuse în cadrul de atribuire a contractului de achiziţie publică având ca obiect întreţinerea curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene, oferta dumneavoastră a fost admisibilă, dar nu a fost declarată câştigătoare.
Oferta desemnată câştigătoare a fost cea depusă de SC T Dancor Romconstruct SRL Bucureşti, corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor documentaţiei de atribuire şi al cărei preţ este de 3.662,02 lei fără TVA şi un punctaj total de 100 de puncte. Conform art. 6, «Criterii de atribuire», din fişa de date, oferta câştigătoare va fi oferta cu preţul cel mai scăzut, fără TVA“
Ciudat în toată această chestiune este introducerea unui punctaj, care nu se foloseşte în cazul unui contract de servicii pe baza preţului celui mai scăzut, astfel de punctaje fiind prevăzute pentru atribuirile pe criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic. Dar ce mai contează, trebuia să iasă câştigătoare firma fraţilor Ciocan, aşa că orice subterfugiu este binevenit, nu?
Mărinimia lui Stănescu
Preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, s-a arătat foarte mărinimos cu fraţii Ciocan, nu doar în cazul contractelor de deszăpezire, ci şi a celor de întreţinere sau modernizare de drumuri. CJ Olt a semnat cu T Dancor Romconstruct un acord -cadru pentru întreţinerea drumurilor judeţene în perioada 2010-2013, prin care fraţii Ciocan au băgat în buzunar mai bine de trei miliarde lei în afara sumei contractate
Dar asta nu e nimic. Pe 10 octombrie 2013 s-a desemnat şi câştigătorul licitaţiei pentru întreţinere curentă şi periodică pe drumurile judeţene din administrarea Consiliului Judeţean Olt pe perioada 2013-2017.
Cine credeţi că a câştigat-o? Exact! T Dancor Romconstruct. Suma este una destul de „mică”, numai 50 milioane RON. Şi asta fără TVA.
Acestea sunt doar câteva exemple de câţi şi cum ajung banii publici de la Consiliul Judeţean Olt la firma fraţilor Ciocan, căci jaful este mult mai mare şi poate doar condamnarea definitivă, care se cam apropie, a lui Cornel Ciocan să scoată la iveală toate afacerile necurate dintre Paul Stănescu, ca preşeinte de CJ Olt, şi fraţii Ciocan
Şi-au înstrăinat firmele
Şefii politici de facto ai judeţului Olt, deputatul PSD Dan Ciocan şi fratele său Cornel, au noi priorităţi. Cornel a fost condamnat anul trecut la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar în februarie Curtea de Apel Bucureşti, după modelul celebrului dosar al tranferurilor din fotbal, a retrimis în mod ciudat cazul său spre rejudecare la tribunal.
Grijulii să nu se pomenească iar cu o condamnare a lui Cornel şi cu confiscarea averii, cei doi fraţi au început să-şi înstrăineze firmele, de ochii lumii, unor oameni de încredere. Astfel, T DANCOR ROMCONSTRUCT SRL a fost cesionată fostului lor angajat Viorel Limbăşan, CLEAN PREST ACTIV SRL a fost trecută pe numele teleormănencei Gheorghiţa Gorgonea, iar ALEXCOR TRADING SRL pe numele consăteanului lor din Rotunda, Marcel Nicola.
Cornel Ciocan e tot mai aproape de o condamnare definitivă
Pe 23 octombrie 2013, Tribunalul Bucureşti a mai făcut un pas spre condamnarea definitivă a lui Cornel Ciocan pentru evaziune fiscală, admiţând apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cornel Ciocan mai are dreptul la recurs, dar nu credem că mai sunt şanse să mai scape de condamnarea la închisoare, spre disperarea fratelui său, deputatul Dan Ciocan”
„Tribunalul Bucureşti admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei penale nr. 766 din 21.10.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând pe fond: În baza art.4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.13 C.p. condamnă inculpatul Ciocan Cornel la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art.9 alin.1 lit.c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. şi art. 13 C.p. condamnă inculpatul la pedeapsa de 7 ani închisoare. În baza art. 65 alin. 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza aII-a, b şi c (anume funcţia de reprezentare sau administrare a unei societăţi comerciale) C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 31 alin.1 C.p. raportat la art. 290 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. condamnă inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 291 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. condamnă inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare. În baza art.33 lit.a, 34 lit.b şi art.35 alin.1 C.p. contopeşte pedepsele şi aplică pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare sporită cu 1 an, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza aIIa, b şi c (anume funcţia de administrare a unei societăţi comerciale) C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. Pedeapsa se execută în regim de detenţie conform art. 57 C.p. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, b şi c (anume funcţia de reprezentare sau administrare a unei societăţi comerciale) C.p. În baza art. 383 alin.11 C.p.p. raportat la art. 350 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 1451 C.p.p. dispune luarea faţă de inculpatul Ciocan Cornel a măsurii obligării de a nu părăsi ţara. În baza art. 1451 C.p.p. cu referire la art.145 alin 11 C.p.p. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpatul (…)
Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală si obligă inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente SC Cat Bau International SRL la plata către partea civila a sumei de 5.804.602 lei la care se adaugă accesorii fiscale (dobânzi, penalităţi, majorări de întârziere) calculate de la data exigibilităţii obligaţiei fiscale principale şi până la data plăţii efective, cu titlu de despăgubiri civile. (…)
Instituie măsura sechestrului asigurator asupra altor bunuri mobile sau imobile ale inculpatului sau părţii responsabile civilmente până la concurenta sumei de 10.000.000 lei în favoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (…)”
Cât de pregătiţi suntem de iarnă
Şeful Şecţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Slatina, Adrian Motorga spune că pregătirile pentru iarnă sunt în desfăşurare şi că s-a întocmit Programul de revizii comune pe drumurile naţionale între Secţia Drumuri Naţionale Slatina şi Serviciu Poliţiei Rutiere – Olt, prin care s-au realizat revizii ale sectoarelor de drumuri naţionale din judeţul Olt cu reprezentanţi ai S.D.N. Slatina şi S.P.R. Olt pentru verificarea stării de viabilitate a drumurilor şi semnalizării rutiere.
„Constatările de pe teren au fost consemnate în Nota comună de constatare precum şi măsuri de remediere a problemelor apărute, astfel: pe DN 6 (E70) l-a data actuală nu s-a încheiat un contract pentru continuarea lucrărilor de reabilitare, SDN Slatina se ocupă de întreţinere până la finalizarea procedurilor de achiziţie; pe tot sectorul sunt casete de lărgire a drumului deschise – s-au remediat parţial de către SDN Slatina; pe sectoarele cu casete executate sunt şi santuri adânci la baza taluzului, cu diferenţe de nivel de 2 – 3 m, foarte periculoase din cauza lipsei parapetului – semnalizate cu indicatoare de circulaţie; sunt mixturi asfaltice turnate pe o singură parte ceea ce crează denivelări în ax, între benzi de 4 până la 15 cm, şi denivelări transversale la capete (praguri), periculoase pentru circulaţie – sau remediat parţial de către SDN Slatina”, spune Adrian Motorga
Faptul că pregătirile au început din timp, nu înseamnă că iarna asta nu vom putea fi luaţi iar pe nepregătite şi nu vor fi incidente. Şeful SND Slatina a precizat că „s-a început punerea în ordine a drumurilor pentru intrarea în iarnă de la data de 01.09.2013, cu termen de finalizare la data de 31 octombrie, aceasta constând în: reparaţii asfaltice – 14.572 mp, realizat la data actuală; colmatări – 9.800 ml, realizat la data actuală; covor asfaltic pe 16,4 km pe DN 65, se lucrează în continuare la încă 7,3 km; au fost înlocuite rosturile la toate podurile de pe DN 65 şi refăcută suprafaţa de rulare; au fost înlocuite indicatoarele de avertizare la curbe deosebit de periculoase şi treceri de pietoni cu indicatoare de format nou cu bandă galbenă pe sectorul DN 65 km 80 – 90 urmând să se finalizeze lucrarea pe tot sectorul DN 65 în limita aprovizionării cu indicatoare.
S-a început montarea semnalizării de iarnă care se va finaliza până la data de 15 octombrie, conform Normativului, la momentul actual fiind realizată în proporţie de 20%.
Materialul antiderapant, amestec de sare, existent în bazele de deszăpezire este în procent de 24% (1.284 to), până la data de 30.11.2013 se va aproviziona în proporţie de 35% conform Normativului, iar până la data de 31.12.2013 în proporţie de 75%, urmând ca diferenta până la 100% să se aprovizioneze în trimestrul I 2014”, mai spune Adrian Motorga.
