Gata, vin americanii!

46

Visul românilor legat de venirea americanilor se va îndeplini în curând pentru oltenii de la Deveselu. Demararea lucrărilor propriu-zise la baza NATO reprezintă primul pas spre devenirea funcţională a acestei componente a Sistemului din Europa al SUA şi, implicit, spre venirea americanilor. Chiar dacă ei vor fi în număr redus, de doar vreo 200, şi, pe deasupra, sunt şi militari. Visul legat de venirea americanilor ţinea de dorinţa de a duce o altfel de viaţă, deschisă la nou şi prosperă. Pentru deveseleni, scutul anti-rachetă este în măsură să le satisfacă aceste aşteptări.

 

Ceremonie fastuoasă, cu oameni grei

În cadrul Bazei Militare Deveselu este preconizată, luni, 28 octombrie a.c., ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă. La eveniment este anunţată participarea preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Victor Ponta, a ministrului Apărării Mircea Duşa şi a unor înalţi oficiali americani în fruntea cărora se află dr. James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, în cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite. Alianţa Nord-Atlantică va fi reprezentată de ambasadorul Alexander Vershbow, Secretar General Adjunct, precum şi de ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al Secretarului General pentru riscuri de securitate emergente.

 

Decizie de importanţă strategică

Baza militară de la Deveselu constituie parte componentă a Sistemului din Europa al SUA de apărare împotriva rachetelor balistice. Odată cu operaţionalizarea acesteia, în 2015, baza va fi amplasată în arhitectura sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO, respective sub controlul operaţional al Alianţei.

România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011 când s-a semnat acordul du SUA. Baza ocupă un teren de aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani.

 

Fiecare cu responsabilităţile şi contribuţia lui

O parte dintre lucrările ce se vor realiza la Deveselu cade în sarcina României, în timp ce americanii vor fi responsabili de dotări. Mai exact, fiecare stat are responsabilităţile lui în realizarea acestui extrem de important obiectiv militar şi, în funcţie de aceste,a s-au stabilit şi contribuţiile.

În cursul acestui an, statul român a alocat 8 milioane de lei pentru amenajarea bazei de la Deveselu. Până acum, prin Ministerul Dezvoltării, s-au alocat banii pentru amenajarea drumului de acces din drumul naţional către această locaţie, realizarea staţiei de epurare, a canalizării şi a aducţiunii de apă, iar în scurt timp va trebui să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români. Construcţia instalaţiilor scutului anti-rachetă de la Deveselu revine companiei americane KBR care a informat că valoarea contractului cu Corpul de Ingineri al Armatei americane în Europa se ridica la 134 milioane de dolari.

 

Un vis implinit

Ideea înfiinţării la Deveselu a unei structuri NATO i-a aparţinut comandantului Nicolae Jianu, fost şef de Stat Major la piloţi, la noi la Deveselu, cel care a murit la Tuzla, iar primele demersuri au fost făcute în 2002, după cum a povestit la semnarea acordului privind amplasarea scutului fostul edil de la Deveselul, Gheorghe Beciu. Iar primul oficial căruia i s-a cerut să sprijine demersurile autorităţilor locale a fost Talpeş, fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu. Şi… după ce i-a ascultat a trecut la treabă. A făcut exact pe dos. A dizolvat aeroportul de la Deveselu pe care încercau autorităţile să-l ţină în funcţiune. Un an mai târziu, România a intrat în NATO şi, opt ani mai târziu, venirea americanilor la Deveselu repune pe tapet aeroportul. Nu va mai fi folosit ca în trecut de piloţii români, ci de cei americani.

 

Speranţe de mai bine

Speriaţi la început de un posibil pericol izvorât din interesele celor mai importante structuri militare ale lumii, deveselenii au înţeles în final că viaţa lor este la fel de sigură ca a oricărui român. Amplasarea scutului, însă, ar putea reprezenta pentru ei o şansă la dezvoltare pe care nu ar fi primit-o în niciun alt fel de context. Amplasarea bazei va duce la crearea multor locuri de muncă pe orizontală, în cadrul unor firme ce vor presta servicii pentru angajaţii bazei şi pentru activitatea de aici. Primele joburi au fost create deja la o firmă de catering din Caracal care asigură hrana pentru personalul actual al bazei.

Autorităţile centrale, prin vocea ministrului Duşa, au anunţat că prioritate la lucrările din bază şi la asigurarea serviciilor pentru activitatea de aici o au firmele româneşti, în general, şi cele locale, în special.

Investiţiile în infrastructură au fost demarcate încă de la semnarea acordului pentru amplasarea scutului şi vor continua. Atât pe banii autorităţilor române cât şi pe cei ai americanilor. Două grădiniţe şi o şcoală vor fi reabilitate şi modernizate de ambasada americană. Reprezentanţii acesteia au făcut deja o evaluare a necesarului de lucrări şi materiale, iar demararea proiectului ce vizează instituţiile de învăţământ amintite va avea loc în primăvară, după cum a confirmat directorul unităţii şcolare din Deveselu, Oltiţa Urâtu.