Afaceri în… numele Domnului

76

Mai nou, oamenii bisericii au doar mână de luat…

 

Chiar dacă vă vine greu să credeţi, există firme care au tratat cu flit efectele crizei. Ba, am spune că tocmai criza a făcut ca ele să prospere mai mult ca oricând. Şi nu sunt firme ale căror afaceri ar avea legătură cu bugetul de stat, conduse de potentaţii zilei. Sunt deţinute, iarăşi vă va fi greu să ne credeţi, de ceea ce numim ,,Casa Domnului”.

În numele Lui se fac tot felul de afaceri care cresc profitul precum Făt Frumos. Cine îşi închipuie că totul se datorează geniului economic cu patrafirul în mână, care ar gestiona aceste afaceri, se înşeală. ,,De vină” pentru profiturile uriaşe este deznădejea oamenilor cărora nu le-a mai rămas decât speranţa că Cel de Sus îi poate ajuta să treacă prin perioada grea, dar şi mărinimia statului care-I scuteşte de multitudinea de taxe şi impozite care-i îngenunchiază pe… păcătoşi.

 


 

Şi-a schimbat preocupările

Biserica are rol social. Cel puţin în scripte. Unele care au condus la statutul special a tot ceea ce se întâmplă sub umbrela sa. Doar că au trecut demult vremurile în care Biserica avea grijă de săraci şi sprijinea copiii orfani. Acum această instituţie a devenit mai ceva decât Fiscul. Doar ia, de dat nu mai dă nimic. Mânăstirile şi-au luat pământurile şi se ocupă mai mult de obţinerea profiturilor decât de oferirea liniştii pierdute de mulţi dintre noi din cauza vieţii grele, presărată cu neajunsuri. Episcopiile şi alte structuri bisericeşti au uitat de protecţia promisă celor mai amărâţi dintre cei amărâţi şi face calcule: câte kilograme de lumânări să producă, ce cantitate de vin bisericesc să obţină şi la ce preţ maxim poate să-l vândă, etc.

Nici preoţii din bisericile de la ţară nu stau degeaba. Nu îşi fac calcule pentru numărul de chitanţiere necesare încasării taxelor de la evlavioşi că nu sunt importante chitanţele, ci pentru numărul de lumânări şi kilogramele de tămâie ce trebuiesc comercializate chiar în casa domnului. Nu neglijează nici caietul cu pomelnice sau locul unde trebuie amplasată cutia milei pentru că de el depind sumele strânse de la credincioşi.

 

Atenţi la propria imagine

Iar cine nu ne crede pe cuvânt nu are decât să-şi arunce, pentru câteva minute, ochii prin bisericile noastre şi să mai deschidă din când în când televizorul pe ştiri. Sunt destule informaţii despre afacerile derulate de Biserică, în ciuda numeroaselor protocoale încheiate de aceasta cu instituţiile mass-media pentru protejarea propriei imagini. Nu de alta, se spune, dar ea trebuie protejată pentru că este singura care mai contează pentru poporul dezamăgit de conducătorii săi.

Cu ceva timp în urmă, buletinele de ştiri au fost deschise de profiturile înregistrate de Arhiepiscopiile şi Mitropoliilor din ţară. Ziariştii au făcut public nu doar ,,bănetul” din conturile cu însemnele Domnului, dar şi cum ajung firmele subordonate Bisericii să sfideze criza şi să nu fie afectate de… taxele şi impozitele împovărătoare, cursul valutar, scăderea pieţei exporturilor, etc.

În mare parte sumele astronomice obţinute de firmele din subordinea Bisericii se datorează lumânărilor produse care… nu emit atâta fum precum cele rezultate din procesul de fabricaţie al altor agenţi economici, vinul care se vinde la pachet cu binecuvântarea Domnului şi mai marilor statului care, de frica blestemelor, au decis scutirea acestor afaceri de taxele şi impozitele impuse celorlalţi agenţi economici fără relaţii la Cel de Sus.

Başca ceva ajutor de la bugetul de stat, de la centru sau local, pentru diverse lucruri şi acoperirea parţială a salariilor slujitorilor Domnului.

 

Adevărul din spatele mărinimiei guvernanţilor

Veţi crede că facilităţile oferite Bisericii de cei afaţi în fruntea statului ar putea avea vreo legătură cu ceea ce se întâmplă în Casa Domnului, cu eventuala teamă de blesteme. Nimic mai eronat. Conducătorii mai noi ai acestui popor nu mai cred de mult în puterea Domnului ci doar în cea a votului. De aici vine şi mărinimia lor. Biserica, în ciuda angajaţilor proprii care fug cu banii enoriaşilor, a preoţilor care aleg să le plimbe pe măicuţe prin diverse ţări cu alte preocupări mai lumeşti, a cuibuşoarelor de nebunii de prin unele mănăstiri, şi-a păstrat locul de frunte în încrederea cetăţenilor. Aşa stând lucrurile, un cuvânt de bine la adresa unor politicieni spuşi în biserică, o imagine apărută în Casa Domnului, valorează mult şi, atunci, politicienii tac. Ei iau de la enoriaşi şi dau Bisericii cam ceea ce ar trebui să dea Biserica enoriaşilor, ca în trecut. Ignorându-şi menirea de a impune egalitatea tuturor în faţa legilor şi a lui Dumnezeu, Biserica Ortodoxă Română se bucură de scutire de la plata impozitului pe profit pentru veniturile realizate din vânzarea diverselor rezultate economice ale activităţilor desfăşurate sub umbrela ei: obiecte de cult, lumânări, vinuri sau chirii. Nu se înghesuie nici la plata impozitului pentru clădiri pentru că şi de el sunt scutite ,,mâinile” Domnului. Practic, Biserica nu contribuie mai deloc la bugetul statului. Tocmai din acest motiv, mai toate arhiepiscopiile din România au început, uşor-uşor, să-şi diversifice activităţile şi să se ocupe şi de afaceri care nu prea mai au nicio legătură cu Cel de Sus.

 

Arhiepiscopia Craiovei, jucător important pe piaţa economică din Oltenia

Mitropolia Olteniei de care aparţine, pe lângă Arhiepiscopia Craiovei şi mai marii bisericii de pe la noi, nu face nici ea excepţie. Derulează afaceri diversificate şi extrem de profitabile. Pe lângă vânzarea de lumânări, calendare sau icoane, SRL-ul craiovean de pe strada Mitropolit Firmilian, susţin colegii din presa centrală, are încasări din vânzarea de cărţi, stick-uri sau vinuri.  Evident, toate purtând binecuvântarea mitropolitului Olteniei, ÎPS Irineu. Iar afacerile par să meargă bine, devreme ce Arhiepiscopia craioveană păstoreşte nu mai puţin de 13 magazine prin judeţele Olteniei.

 „Slujitorii Domnului“ nu se opresc doar la cele sfinte. Ei desfăşoară activităţi şi în domenii mai puţin aproape de Domnul, precum cel turistic sau forestier. Şi… nu ar trebui să mai mire pe nimeni dacă ne-am trezi cu o prezentare de modă sub umbrela Bisericii. Cele ce s-au întâmplat în ultimii ani demonstrează că totul este posibil. Chiar şi lansarea Bisericii în industria cinematografică… sau a celor ce pot fi prezentate doar cu bulină roşie.

 

Dacă se poate, de ce nu: sume consistente din „cerşetorie“

În ciuda profiturilor uriaşe şi a „dezlegării“ de la plata taxelor şi impozitelor datorate statului român pentru afacerile derulate, Biserica nu se sfieşte să stea mereu cu ambele mâini întinse la autorităţi pentru finanţarea unor proiecte, cum ar fi construirea de noi biserici şi catedrale sau reabilitarea celor existente. Exemplul cel mai elocvent este Catedrala Mântuirii Neamului, care a beneficiat de zeci de milioane de euro din partea Guvernului sau a Primăriei Generale a Capitalei, dar şi a bisericilor din Olt care au primit recent de la CJ Olt zeci de milioane de lei vechi. Cică pentru împrejmuire.

Ca şi cum din propriile taxe preoţii nu pot face acest lucru, deşi ţin evidenţa la debitorii din parohii mai ceva ca Fiscul la contribuabili. Ca să nu mai amintim de sumele exorbitante, cu mult mai mari, primite pe vremuri de bisericile noastre direct de la Guvern, prin intermediul fostului secretar de stat Gigel Sorinel Ştirbu, ajuns între timp deputat.

 Poate faptul că au primit banii nu reprezintă un lucru atât de grav precum cel rezultat din lipsa de verificare a cheltuirii lor.

Pentru că Biserica, precum parlamentarii, beneficiază de un fel de… imunitate. Nu am auzit în 23 ani de presă ca reprezentanţii Fiscului, oricare ar fi ei, să dea publicităţii vreo dată statistică vizând verificările făcute în acest… sector.

 

Sunt buni şi banii europeni pentru nevoile din Casa Domnului

Nevoile slujitorilor Domnului sunt satisfăcute nu doar cu banii obţinuţi din afacerile protejate de stat prin neplata taxelor şi impozitelor la buget sau cu cei alocaţi de la buget, ci şi cu fonduri comunitare. Zeci de proiecte finanţate de UE au fost accesate de mitropoliile din întreaga ţară. Când vine vorba de absorbţia fondurilor europene,  Mitropolia Olteniei conduce detaşat. Astfel, potrivit statisticilor oficiale,  proiecte europene în valoare de sute de milioane de euro au fost accesate de acest for bisericesc. Cu aceşti bani, Mitropolia Olteniei a reabilitat numeroase clădiri din centrul Craiovei.

Cică ele servesc unor scopuri nobile, precum centre sociale pentru persoane vârstnice sau cantine pentru săraci. În realitate ele sunt utilizate doar pentru întâlniri de protocol ale înalţilor prelaţi. Astfel,  folosindu-se de bani publici, Biserica şi-a sporit valoarea unor clădiri din patrimoniu … Aşa este când slujitorii Domnului se adaptează vremurilor.