De ani de zile se încearcă construcţia unei autostrăzi sau a unui drum expres care să facă legătura între Craiova şi Piteşti, însă toate încercările au rămas doar pe hârtie. S-a făcut un studiu de fezabilitate, care a costat 12 milioane de euro, dar până s-au hotărât autorităţile pe unde va trece şi ce vor face până la urmă – autostradă sau drum expres – planul a expirat. Fiecare guvern din ultimii şase ani a venit cu propria idee, şi asta pentru că fiecare urmărea un interes, lucrările ştiut fiind faptul că se dau pe ochi frumoşi şi la cine trebuie. Aşa se va întâmpla şi cu încercarea lui Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, cel care se ocupă de autostrada Craiova – Piteşti.
Nu Ministerul Transporturilor se ocupă de acest proiect, ci Ministerul Marilor Proiecte, Dan Şova având grijă, evident, ca lucrările şi concesionarea să fie dată cui trebuie. Ne mai miră că printre cei care au depus oferte pentru construcţia autostrăzii/drumului expres care va trece şi pe lângă Slatina fac parte şi două firme ale celebrului Umbrărescu, cel mai mare asfaltator al României, implicat într-o grămadă de proiecte ale statului.
Asta ca să nu mai spunem că nu există bani la buget, chiar dacă ministrul Şova aşteaptă să mai primească ceva rectificarea bugetară, uitând că anul trecut această rectificare a lăsat Ministerul Transporturilor fără 1,2 miliarde de euro. Apoi, dacă urmărim bine ce s-a întâmplat de-a lungul timpului, nu ştiu ce şanse sunt ca acest proiect să fie finalizat în 2016, aşa cum a promis zilele trecute Dan Şova
Drum expres sau autostradă?
Autorităţile nu ştiu nici până în prezent ce se va construi între Craiova şi Piteşti – autostradă sau drum expres, sau şi una şi alta, o porţiune urmând să fie drum expres şi alta autostradă. Totul depinde de cine va fi selectat să construiască acest drum. Şe ştie însă cert că drumul va avea o lungime de 121 km, în mare parte traversând judeţul Olt, iar viteza de proiectare este de 100 km/h pentru porţiunea de drum expres şi 130 km/h pentru cea de autostradă.
Conform datelor CNADNR, autostrada va străbate judeţele Dolj, Olt şi Argeş, va avea 121 km, din care aproape 72 km vor fi pe teritoriul judeţului nostru. Traseul autostrăzii pe teritoriul judeţului Olt va ocoli oraşul Balş, va trece prin Găneasa şi Piatra-Olt, va traversa râul Olt şi apoi va ocoli Slatina pe la SE până la intersecţia cu DN65. Practic, autostrada Craiova – Piteşti va trece pe teritoriul judeţului Olt prin 13 localităţi: Balş, Bârza, Piatra-Olt, Găneasa, Slătioara, Ulmi, Slatina, Valea Mare, Priseaca, Scorniceşti, Optaşi, Tătuleşti şi Coloneşti.
Dacă este să vorbim tehnica, conform datelor CNADNR autostrada sau drumul expres va începe, pe teritoriul judeţului Olt la km 17+700 care se situează la sud de DN 65 ocolind localitatea Balş. La km 19+370 s-a prevăzut un drum care face legătura între drumul expres şi DN 65 prin intermediul unui nod rutier.
La km 22+410 drumul expres traversează râul Olteţ apoi continuă paralel cu CF 101 Piteşti – Craiova pe lungime de cca. 4 km pe care o intersectează denivelat la km 26+235 cu un pasaj superior. În continuare traseul drumului expres se desfăşoara pe un culoar cuprins între DN 65, localităţile Găneasa şi Slătioara la Nord şi CF 101 Piteşti – Craiova, localităţile Piatra Olt, Oltişoru şi Criva de Sus la sud. Apoi drumul expres traversează denivelat CF 201 Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea şi DN 64 cu pasaje superioare la km 38+700 respectiv km 39+020.
În continuare traseul drumului expres se desfăşoara pe la sud de localitatea Slatina, traversează râul Olt la km 44+510, CF 101 Piteşti – Craiova la km 48+710, DJ 653 la km 52+200, CF 101 Piteşti – Craiova la km 52+490 după care are o orientare nord şi intersectează DN 65 la km 57+720 unde se va amenaja un nod rutier. În continuare traseul drumului expres se desfăşoară la nord de DN 65 paralel cu acesta la cca. 500 m pe o lungime de cca. 10 km, după care traversează DJ 703C la km 72+050, DJ 703 la km 80+915, DJ 657B la km 85+550, după care are o orientare sud traversând DN 65 la km 88+560 unde se va amenaja un nod rutier. În final are o orientare sud faţă de DN 65 până la limita judeţului Olt/Argeş km 89+300.
Cât vom plăti?
CNADNR a anunţat în luna martie că vrea să contracteze prin concesiune construcţia şi operarea tronsonului Craiova – Piteşti, proiect estimat la 9 miliarde de lei, cu TVA (2 miliarde de euro), care va fi realizat ca drum expres sau autostradă. Cinci consorţii s-au înscris în această cursă, iar ministrul Dan Şova ne promite că până în 2016 lucrarea va fi gata. De promisiuni d-astea suntem noi sătui, fiecare guvern a promis că va face prin sud o autostradă, una care să lege într-un Craiova de Bucureşti. Am avut parte numai de modificări ale proiectelor şi nimic concret. Acum se pare că se va concretiza ceva, dar până nu vedem lucrările începute nu mai credem nimic. Poate doar taxele pe care ministrul Şova le-a stabilit deja pentru cei care vor să circule pe noul drum ce va lega Craiova de Piteşti.
Astfel, în ceea ce priveşte taxele pe care le vom avea de plătit după ce noua cale de acces Craiova – Piteşti va fi gata, acestea vor fi calculate în funcţie de tipul vehiculelor, tariful de bază fiind de 2,434 euro/cenţi fără TVA, pentru un kilometru, la nivelul anului 2012. Astfel, pentru un autoturism se va achita o taxă de 3,02 euro/100 km, echivalentul a aproape 13,6 lei, la cursul de 4,5 lei/euro, microbuzele cu maximum 8+1 locuri – 3,018 euro/100 km (13,58 lei), autocamionetele şi autospecialele cu masa de până în 3,5 tone – 3,018 euro/100 km (13,58 lei), autocamioanele şi derivatele cu 2 axe – 6,036 euro/100 km (27,16 lei), autocamioanele şi derivatele cu 3 sau 4 axe – 7,545 euro/100 km, iar TIR-urile vor plăti de circa 3 ori mai mult decât un autoturism, respectiv 9,05 euro/100 km, echivalentul a aproximativ 40,7 lei. Costurile sunt încă estimative, potrivit CDNADR.
Cine se înghesuie la construcţia autostrăzii Craiova – Piteşti
Un consorţiu din România, care include două companii ale omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, şi patru asocieri din care fac parte companii din China, Turcia, Franţa, Spania, Austria, Grecia şi Italia au depus oferte pentru construcţia drumului expres/autostrăzii Craiova – Piteşti.
Ofertele privind candidaturile pentru etapa de precalificare în vederea atribuirii contractului de concesiune privind proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea drumului expres / autostrăzii Craiova – Piteşti au fost deschise în urmă cu aproape două săptămâni la sediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).
Consorţiul românesc este format din companiile Spedition UMB şi Tehnostrade, deţinute de Umbrărescu, şi Vectra Service, controlată de omul de afaceri Marcel Butuza.
Asocierile străine care au depus ofertele sunt Obrascon Huarte Lain – OHL ZS, din Spania, China Communications Construction Company – Dogus Insaat Ve Ticaret (Turcia) – Egis Projects (Franţa), Strabag (Austria) – Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) şi Impregilo – Salini, din Italia.
Prima asociere, a spaniolilor de la grupul OHL, este cunoscută în România de la participarea la licitaţia atribuire a contractului de reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, secţiunea Coslariu-Sighişoara. Conform datelor financiare prezentate pe site-ul grupului, anul trecut spaniolii au obţinut un profit net de peste un miliard de euro, de patru ori mai mare decât cel înregistrat în anul anterior. Conform sursei citate, compania avea în construcţie anul trecut 11 autostrăzi, cu o lungime totală de 848 de km, 2 linii de cale ferată, 2 porturi şi un aeroport. Compania este cunoscută în special pentru construcţia autostrăzilor din Mexic (359 km) şi Peru (356 km).
Cea de-a doua asociere este formată de chinezii de la China Communication Construction Company LTD, cea mai mare companie din Republica Chineză în infrastructura rutieră, turcii de la Dogus Insst VE TICARET şi francezii de la Egis Projects. Compania chineză a depus oferte şi pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, la care au mai depus oferte trei consorţii.
A treia asociere este compusă din 2 companii deţinute de Dorinel Umbrărescu, unul dintre regii asfaltului. Grupul UMB a construit o porţiune din autostrada Bucureşti-Ploieşti, fiind compania care s-a încadrat în termenul negociat cu CNADNR, astfel că UMB nu a fost nevoit să achite penalizări către CNADNR. Mai mult, compania se poate lăuda că este prima din România care a finalizat lucrările la un tronson de autostradă de pe coridorul IV pan european cu 6 luni înainte de termenul contractual, chiar dacă este vorba de numai 9,5 kilometri. Companiile deţinute de familia Umbrărescu a câştigat şi licitaţia organizată de stat pentru construcţia a unei porţiuni de aproximativ 8 kilometri din Autostrada Transilvania.
Cea de-a patra asociere formată din Strabag-Vinci şi Aktor participă şi la licitaţiile pentru Comarnic-Braşov şi Autostrada de Centură a Capitalei. Cele trei companii au sau au avut mai multe contracte cu CNADNR.
Cea de-a cincea asociere este şi ea cunoscută pentru participarea la celelalte licitaţii şi pentru construcţia unui tronson de autostradă dintre Nădlac şi Sibiu.
Contractul de concesiune se referă la proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea Drumului Expres / Autostrada Craiova – Piteşti (opţiunea pentru varianta de drum expres sau varianta de autostradă va fi luată în urma etapei de dialog competitiv cu candidaţii preselectaţi).
Lungimea noii autostrăzi sau drum expres va fi de 121,18 kilometri, iar reprezentanţii CNADNR au estimat valoarea proiectului la 7,27 miliarde de lei fără TVA (13,3 milioane de euro/km). Cu TVA, valoarea depăşeşte 9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste 16,5 milioane de euro/km.
„Având în vedere caracterul complex al proiectului, varianta optima (drum expres sau autostrada) va fi aleasă în urma etapei de dialog competitiv cu candidaţii preselectaţi. Criteriul de atribuire a contractului de concesiune de lucrări publice în discuţie este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, au explicat reprezentantii CNADNR.
Totuşi, aceştia au mai precizat că „prin viitorul contract de concesiune, Autoritatea Contractantă urmăreşte obţinerea celui mai bun raport cost-beneficiu. Potrivit celor de la CNADNR, dacă se optează pentru varianta de drum expres, potrivit studiului de prefezabilitate din 2007, se va „avea în vedere trecerea – în perspectivă – la stadard de autostradă”.
Cât va costa drumul expres: 9,7 milioane de euro pe kilometru
Astfel, pentru varianta de drum expres, costul estimat va fi de 5,161 miliarde de lei, adică circa 1,18 miliarde de euro. Aşadar, un kilometru de drum expres ar urma să coste circa 9,7 milioane de euro (proiectare, construcţie, operare şi întreţinere).
În varianta realizării unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti, costul estimat de CNADNR este de 7,27 miliarde de lei, adică aproximativ 1,66 miliarde de euro. Aşadar, un kilometru de autostradă ar urma să coste circa 13 milioane de euro (proiectare, construcţie, operare şi întreţinere). Spre comparaţie, doar construcţia unui kilometru din autostrada Timişoara – Arad, cea mai ieftină autostradă construită în ultimii ani în România, a costat circa 3,5 milioane de euro.
Întrebat dacă preţul estimat pentru tronsonul Craiova – Piteşti, care se ridică la 1,7 miliarde euro, nu este prea ridicat, Dan Şova a răspuns că acesta include şi operarea pe următorii 26 de ani, întreţinere şi reabilitări, construcţia efectivă urmând să coste aproximativ 600-700 milioane euro.
“Licitaţia începe de la acel preţ şi se negociază în jos, nu în sus. Să ştiţi că aceste cifre nu numai că sunt aprobate prin indicatori tehnico-economici, deci făcute de către specialişti, dar ele trebuie să treacă şi două examene foarte importante. Este examenul Eurostat, la Comisia Europeană, şi este examenul băncii care finanţează. Banca nu finanţează o ficţiune”, a spus el.
Întrebat şi de ce pentru întreţinere şi reparaţii suma este de două mai mare decât pentru construcţia Piteşti- Craiova, Şova a spus că este vorba despre 60-70.000 de euro pe km pe an, incluzând întreţinere vară-iarnă.
Modificarea modificării modificate
In momentul privatizării Automobile Craiova, în 2007, autorităţile de atunci promiteau companiei americane Ford că în zonă se va construi cel puţin un drum expres care să lege Craiova de Piteşti şi mai departe de Coridorul IV pan-european spre UE, nu doar spre Constanţa. Ba chiar, declara mai târziu ministrul de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, aceasta a fost chiar una dintre condiţiile – mai mult sau mai puţin oficiale – puse de Ford pentru a prelua fabrica de autoturisme de la Craiova.
În 2008, părea că Guvernul, condus atunci de Călin Popescu-Tăriceanu, se va apuca de treabă, autorităţile anunţând chiar şi costul proiectului: un drum expres cu o lungime de 121,18 km, de 1 miliard de euro fără TVA, lucrările fiind programate să înceapă în 2009 şi să fie finalizate în 2010. S-a făcut chiar şi un studiu de fezabilitate al drumului expres, care a costat 12 milioane de euro.
În decembrie 2008 s-a schimbat Guvernul, puterea fiind preluată de o alianţă PDL-PSD, şi, odată cu acest lucru, s-au modificat şi planurile autorităţilor. Noul guvern condus de Emil Boc venea cu o promisiune şi mai interesantă: o autostradă care să lege Capitala de Craiova, prin Alexandria, şi care să continue, via Calafat şi Drobeta Turnu-Severin, spre Lugoj, unde să se conecteze cu Autostrada Nădlac-Sibiu-Bucureşti-Constanţa, parte a Coridorului IV pan-european.
Între timp însă, criza s-a instalat în România, planurile autorităţilor fiind uitate brusc. Prin 2011, noul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, spunea totuşi că nu s-a renunţat la construirea Autostrăzii Sudului: „Acest proiect este, în continuare, în atenţia Guvernului”. Dar atât. Şi a rămas doar în atenţie. Între timp, se dovedise că studiul de fezabilitate pentru drumul expres a fost făcut degeaba, mai ales că oricum expirase. Dar nu pe degeaba, ci pe 12 milioane de euro.
În luna martie a anului trecut, după instalarea cabinetului Ungureanu, poziţia oficială a CNADNR privind construirea unui drum rapid între Piteşti şi Craiova era stupefiantă: „În prezent, traficul recenzat pe acest sector de drum nu justifică demararea lucrărilor pentru construcţia drumului expres Craiova-Piteşti”. Despre Autostrada Sudului, nici vorbă!
După demiterea guvernului Ungureanu, noul cabinet, cu Ovidiu Silaghi la cârma Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, avea alte planuri. Atât de amestecate încât din două în două luni planurile erau modificate. În iunie 2012, oficialii MTI vorbeau despre o autostradă Piteşti-Craiova-Calafat, care să fie construită în parteneriat public-privat (PPP).
În august, autorităţile vorbeau despre intenţia de a obţine fonduri europene pentru o viitoare Autostradă a Sudului, care urma să lege Bucureşti de Timişoara, prin Craiova, Calafat, Drobeta Turnu-Severin, Caransebeş şi Lugoj, dar care să nu treacă prin Piteşti, autostrada urmând să lege Craiova direct de Bucuresti, prin Alexandria.
În octombrie 2012, CNADNR scotea la licitaţie un contract pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate în vederea construirii Autostrăzii Sudului, printre traseele pe care câştigătorul urma să le ia în calcul, potrivit caietului de sarcini, numărându-se, surpriză, şi ruta directa Craiova-Piteşti.
Contractul a fost atribuit, pe aproape 1 milion de euro, dar în decembrie 2012, înainte de alegeri, planurile au fost din nou schimbate: CNADNR publică anunţul pentru construirea în concesiune a autostrăzii Piteşti-Craiova, proiect ale cărui costuri erau estimate la valori cuprinse între 3,68 şi 4,89 miliarde de lei, fără TVA. Termenul de depunere a ofertelor era fixat pentru 28 iunie 2013.
După alegeri, planurile s-au schimbat din nou: proiectul va fi tot în concesiune, dar se va construi fie o autostradă, fie un drum expres – aspectul urmând să rămână la latitudinea concesionarului, în urma „dialogului competitiv” prin care se va acorda contractul. Costul estimat acum: 7,3 miliarde de lei, fără TVA.
Construim, dar nu ştim ce…
„Asistăm în ultimele luni la o frenezie a licitaţiilor de concesiune pentru proiecte de infrastructură rutieră, în ciuda faptului că lucrările pentru autostrăzile deja începute cu finanţare europeană stagnează şi au termenele depăşite. Am citit un anunţ de participare stupefiant lansat de CNADNR. Vrem să contractăm prin concesiune construcţia şi operarea tronsonului Craiova-Piteşti, dar fără să fim încă hotărâţi dacă acolo va fi un drum expres sau o autostradă. Decizia aceasta se va lua în cadrul procedurii de dialog competitiv cu cei preselectaţi, adică «la mica înţelegere» cu constructorii. Cum oare vor fi preselectate ofertele dacă respectivele companii nu ştiu ce fel de lucrare trebuie să execute şi să opereze ulterior? Există diferenţe între drum expres şi autostradă!”, spune fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare.
Curios este că, deşi în urmă cu un an autorităţile spuneau că traficul n-ar justifica nici măcar un drum expres în zonă, acum, potrivit documentaţiei de licitaţie, traficul între Craiova şi Piteşti este cu mult peste cel mediu, iar o autostradă este cât se poate de necesară.
6 milioane de euro despăgubiri
Va mai curge, cu siguranţă, multă apă pe Olt până să vedem noi această autostradă sau drum expres, ce o vrea constructorul, ajuns în punctul final. Istoria ne-a demonstrat că la noi nu ai cum să faci o autostradă de 100 km în trei ani, ca să nu mai spun de doi cât ar rămâne până în 2016 dacă lucrările vor începe în primăvara anului viitor. Şi mai sunt şi alte motive pentru care promisiunile lui Dan Şova sunt nefondate: Licitaţii câştigate mereu de aceiaşi, ca nu-s mulţi, puţini se califică, iar pe străinii rătăciţi ştim cum să-i fugărim dacă se bagă unde nu trebuie; Contractele sunt semnate repede, că neavând strategie, n-ai cum altfel să baţi în cuie şoseaua pe hartă şi să faci plăţi, iar ulterior eşti obligat să le dai buget pe anii următori, că scrie la contract; Terenurile nu se pot cumpăra încă fiindcă proiectul e prost; Proiectul e prost deoarece nu-i verificat de CNADNR: nu e timp, toţi trebuie să zică OK în maxim 7 zile, e urgenţă de la ministru şi premier, deci nimeni n-are timp să verifice pe teren; Constructorul vine şi vede că terenul nu se potriveşte cu ce zice proiectul, face modificări şi evident creşte costul prin contracte adiţionale; Cum se ştie că se vor face oricum modificări de constructor, CNADNR n-are voie să cumpere terenul până nu s-a contractat constructorul şi s-a apucat de treabă, până atunci neştiind nimeni exact pe unde va trece în final drumul, după modificarile proiectului, deci nu putem risca să luăm din greşeală alt teren decât ne trebuie, că mai vine şi DNA peste noi.
Apoi, lupta de uzură: fiecare metru pătrat de teren din ţara asta are o poveste, un proprietar absent, o retrocedare cu cântec, un conflict cu vreo autoritate locală cu primar de la alt partid decât ministrul, sau nu se poate trece din proprietatea publică a autorităţii locale în proprietatea publică a statului că s-a dat prin lege şi doar prin lege se poate modifica, sau se descoperă vestigii arheologice inestimabile şi iar trebuie schimbat proiectul cu dublarea costurilor, etc.
Statul a stabilit că pentru cei ce vor trebui să fie expropriaţi de pe terenurile din judeţul Olt care stau în calea drumului exprex / autostrăzii să se acorde suma de 6 milioane de euro. Acum cine va câştiga din aceste exproprieri, că ani de zile unii s-au chinuit să cumpere terenuri pe unde aflaseră ei că va trece autostrada. Unii îşi vor da cu pumnii în cap, alţii, dimpotriva se bucură că au fost aşa de inspiraţi. Personaje celebre din politicul oltean sunt implicate în această afacere, dar despre asta vom vorbi cu altă ocazie, în funcţie de ce va decide constructorul că va face, drum expres sau autostradă.