Diabetul zaharat, ucigaşul din umbră

221

Medicii estimează că un milion şi jumătate de  români  suferă de această boală. Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc a atins cote alarmante şi la nivel mondial. În România peste 30 la sută din populaţie are diabet. 15% la sută dintre adulţii din Oltenia au diabet zaharat şi 33 la sută suferă de obezitate, aceste date fiind considerate “alarmante” de către specialiştii Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice care au prezentat, săptămâna trecută, la Sibiu, rezultatele unui studiu efectuat în zonă.

Conform datelor Direcţiei de Sănătate Publică Olt, în judeţul nostru sunt, în momentul de faţă, peste 16.000 persoane care suferă de diabet şi sunt cuprinse în pragramul naţional de diabet, aproape 5.000 dintre acestea fiind insulino-dependenţi.

 

Epidemie de diabet

Peste 15 la sută dintre adulţii din Oltenia au diabet zaharat şi 33 la sută suferă de obezitate, aceste date fiind considerate “alarmante” de către specialiştii Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice care au prezentat, miercuri, la Sibiu, rezultatele unui studiu efectuat în zonă.

Preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, medicul Maria Moţa, a prezentat, săptămâna trecută, la Sibiu, rezultatele preliminare ale unui studiu naţional care urmăreşte stabilirea cu exactitate a numărului de persoane bolnave de diabet sau care prezintă riscul de a se îmbolnăvi, fiind disponibile, deocamdată, datele pentru Oltenia.

Maria Moţa a anunţat că studiul se intitulează “PREDATOR”, acronim de la Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi, care se desfăşoară pe durata a 12 luni, în o sută de centre din ţară, fiind evaluate aproape 3.000 de persoane.

“Este epidemie de diabet la nivel mondial. Ultimul Atlas de Diabet al Federaţiei Române de Diabet ne arată că, în lume, există la ora actuală circa 372 de milioane de persoane cu diabet zaharat, aproximativ tot atâţia cu prediabet, adică cu analizele modificate şi este important de ştiut pentru că, dacă nu se intervine activ, jumătate din aceste persoane, în următorii zece ani, vor deveni persoane cu diabet zaharat. Plecând de la alerta de epidemie intenaţională, am studiat anul trecut şi am prezentat situaţia pe România. Judeţe alăturate care unele au foarte multe cazuri şi altele foarte puţine, fără nicio explicaţie. Există diferenţe extrem de mari de la un judeţ la altul. Am ajuns la concluzia că este absolut obligatoriu să demarăm la nivel naţional un studiu care să cuprindă toate judeţele ţării şi noi să ştim care este realitatea în fiecare judeţ. Am demarat proiectul PREDATOR”, a declarat Maria Moţa.

Potrivit acesteia, România a fost împărţită în opt regiuni, studiul fiind deja finalizat în regiunea Oltenia, în care au fost incluse judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj.

“Rezultatele din prima zonă sunt puţin neobişnuite. Ne aşteptam să avem cazuri foarte multe, dar, recunosc sincer, că nu chiar atâtea. 15.5 la sută din populaţia zonei de sud-vest, populaţia adultă din Oltenia, are diabet zaharat. Cam 10% din populaţia adultă era în evidenţă şi se cunoştea că avea diabet zaharat şi peste 5 la sută nu se cunoştea”, a mai declarat Maria Moţa.

Potrivit acesteia, în Oltenia, 17% din populaţuia adultă suferă de prediabet, având analizele modificate.

Conform datelor studiului, în Oltenia, 33 la sută din subiecţii analizaţi suferă de obezitate şi 40 la sută sunt supraponderali, numai un sfert din populaţia adultă având greutatea normală.

“Am analizat şi dislipidemia – creşterea colesterolului şi/sau a trigliceridelor şi colesterolul bun. Doar 24 la sută din populaţie are valori normale, 75 la sută din populaţie are un tip sau altul de dislipidemie. Asta înseamnă un risc crescut de boli cardiovasculare. Şi diabetul, şi supraponderalitatea, şi dislipidemia sunt factori de risc independenţi pentru bolile cardiovasculare”, a adăugat Maria Moţa.

În plus, aceasta a anunţat că 61,7 la sută din populaţia analizată din judeţele respective suferă de hipertensiune arterială (HTA).

“În urmă cu doi ani a existat un alt studiu pe HTA şi procentul era de 40 la sută la populaţia generală. În studiul nostru, în zona analizată, prezenţa HTA este alarmantă, 61,7 % din populaţie are HTA, fie diagnosticată şi sub tratament, fie depistată cu ocazia acestui studiu”, a precizat preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Matebolice.

Maria Moţa a afirmat că studiul va fi continuat în toate celelalte zone ale ţării, rezultatele finale fiind disponibile în mai 2014, scopul final fiind de a elabora, împreună Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi, un program de prevenire a diabetului.

“Dacă noi nu depistăm şi tratăm la timp diabetul vom trata, la preţuri de sute de ori mai mari, pacientul bolnav renal cronic. Scopul este de a demara la nivel naţional – ceea ce şi domnul ministru Nicolaescu susţine – un program de prevenţie. Prevenţia este simplă”, a spus Maria Moţa, care a adăugat că este necesară o alimentaţie sănătoasă, odihnă, combaterea tutunului şi practicarea sportului sau a mersului pe jos.

 

Peste 16.000 olteni incluşi în programul diabeticilor

Conform datelor statistice de la Direcţia de Sănătate Publică Olt, în judeţul nostru există în momentul de faţă peste 16.000 pacienţi cuprinşi în pragramul naţional de diabet, aproape 5.000 dintre aceştia fiind insulino-dependent. Mai grav este faptul că există şi copii de până în 16 ani care suferă de această boală, mai mult de 60 copii, lucru care nu prea se întâmpla înainte de Revoluţie.

„Numărul bolnavilor de diabet este în continuă creştere, dar explicaţie nu stă doar în faptul că trăim astfel, ci şi faptul că în momentul de faţă posibilităţile de diagnostic au crescut destul de mult, se folosesc tehnici noi, iar pacienţii au început să meargă mai des la medic.

Nu pot, însă, să nu observ că industria farmaceutică evoluează, dar şi numărul de bolnavi creşte”, ne-a precizat Nicoleta Chitea, diabetolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina.

 

Mâncăm mult şi prost

Specialistul de la SJU SLatina a mai precizat că românii manâncă din păcate mai mult şi mai nesănătos, sunt victimele ambalajelor frumoase şi ale reclamelor agresive de la televizor şi, în plus, dorm tot mai puţin, în goana după a-şi asigura banii necesari supravieţuirii. „Mâncăm mult mai prost. Mâncăm alimente frumoase, frumos ambalate, dar mâncăm mult mai prost, mult mai nesănătos. E posibil să mâncăm şi mult mai mult. Lumea e foarte stresată. Dormim mai puţin, dormind mai puţin, mănânci în timpul nopţii, dormind puţin în timpul nopţii, apar tulburări hormonale extreme care cresc şi apetitul, care favorizează creşterea în greutate, sunt toate înlănţuite. În momentul în care ne vom linişti (…), ne vom putea regla raportul alimentelor”, ne-a mai declarat Nicoleta Chitea.

 Diabetologii spun toţi la unison că stresul, lipsa de mişcare şi alimentaţia necorespunzătoare sunt factorii principali care duc la diabet, o boală pe care o poţi duce pe picioare ani de zile până să-ţi fie diagnosticată. Practic, spun medicii, numărul celor bolnavi de diabet dar care  nu ştiu acest lucru este egal cu cel al bolnavilor deja diagnosticaţi.

„În primul rând trebuie educată populaţia. E o muncă îngrozitor de grea, nu ne putem lupta cu industria alimentară, e normal să aibă interese. Nu ne putem lupta nici cu marile fabrici de tutun. Cum te lupţi cu acele reclame superbe prin care televiziunile îşi asigură şi ele supravieţuirea în mare parte? Noi nu putem face altceva, noi, ca medici, putem numai să educăm populaţia, să educăm copiii, să educăm mama gravidă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă formarea de educatori nu numai în diabet, ci şi în celelalte boli cronice. Aceştia au un rol foarte important în scăderea costurilor tratamentelor şi a creşterii eficienţei acestora”, spune doctorul Maria Moţa.

 

Sărăcia, factor determinant

 Stresul, alimentaţia dezordonată şi lipsa de odihnă sunt factorii care au dus în opinia specialiştilor la aceste rezultate extrem de îngrijorătoare. Oamenii cred însă că stresul din cauza sărăciei în care a ajuns România face ca numărul de diabetici şi obezi să fie aşa de mare.

Majoritatea bolnavilor suferă de diabet zaharat de tip 2, o afecţiune care determină complicaţii ale vaselor de sânge. Riscul de boală cardiacă ischemică sau accident vascular cerebral creşte de două ori la pacienţii cu diabet. Nefropatia, neuropatia, retinopatia sunt doar câteva complicaţii microvasculare. De altfel, 80% din pacienţii cu diabet de tip 2 vor muri de complicaţii cardiovasculare. Diabetul zaharat de tip 2 apare cu precădere la adulţii de peste 40 de ani, dar devine din ce în ce mai prezent şi în rândul tinerilor, odată cu creşterea incidenţei obezităţii la aceştia.

 

Riscul de deces este dublu la persoanele cu diabet

 „În rândul persoanelor cu diabet zaharat, riscul de deces este dublu comparativ cu cel al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Dacă luăm în calcul şi toate complicaţiile acestei boli, ne dăm seama cât de importantă este educaţia specifică şi continuă a pacienţilor cu diabet pentru succesul terapiei şi controlul evoluţiei acestei afecţiuni pe termen lungă”, a subliniat Nicoleta Chitea.

Diabetologul de la SJU Slatina a mai precizat că, datorită progreselor medicinei, astăzi se poate trăi timp îndelungat cu diabet. Accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie le poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii şi, implicit, a celor din jurul lor. Prin cercetare şi dezvoltare continuă, medicina modernă vizează descoperirea de noi molecule destinate terapiei diabetului zaharat, care să permită un control optim al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea complicaţiilor şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor.

Printre direcţiile actuale de cercetare se numără: îmbunătăţirea calităţii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale.

 

Bolile cardiovasculare, cauzate şi de diabet

Diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral – 50% din persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a bolilor cardiovasculare. De asemenea, diabetul zaharat reprezintă una din principalele cauze de insuficienţă renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din această cauză.

„În cei peste 20 ani de când sunt specialist în diabet şi medicină internă, niciun pacient nu a murit de comă diabetică, dar au murit din cauza unui infarct, accident vascular cerebral sau care au suferit amputarea unor membre. Diabetul dă complicaţii foarte mari atunci când nu este ţinut sub supraveghere, motiv pentru care, cel puţin de două ori pe an, orice bolnav de diabet ar trebui să facă o analiză absolut necesară – hemoglobina glicozilată – analiza cu cel mai fidel rezultat în controlul diabetului, pentru că arată toate glicemiile înregistrate în ultimele trei luni. Valorile între 4 şi 6 ne indică o funcţie normală a pancreasului, între 6 şi 6,4 vorbim de un prediabet, iar în cazul valorilor mai mari de 6,4 este diabet.

O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea vaselor mici de la nivelul retinei), una din principalele cauze de orbire, astfel încât, după 15 ani de evoluţie a bolii, aproximativ 2% dintre cei afectaţi vor orbi.

Totodată, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică, complicaţie în care sunt afectaţi nervii, care în asociere cu o circulaţie sangvină deficitară la nivelul membrelor inferioare, creşte riscul de ulceraţii şi amputaţii la acest nivel. Peste 50% dintre persoanele cu diabet prezintă această complicaţie,  care se manifestă prin: furnicături, dureri, senzaţie de amorţeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor şi mâinilor.

 

Peste 1.500.000 de bolnavi de diabet

În România, conform celei de-a cincea ediţii a Atlasului de Diabet al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în 2011, circa 1.506.000 de persoane sufereau de diabet zaharat. Mai mult, potrivit datelor Eurostat, în 2010, rata de deces a populaţiei afectate de diabet zaharat era de 8.7%.

Deşi, în prezent, în ţara noastră există un Program Naţional de Sănătate pentru Diabet, iar numărul medicamentelor aprobate de CASMB a înregistrat o creştere de 10%, finanţarea Programului de Diabet nu acoperă nevoile pacienţilor.

 În ţările europene, bolile cronice precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau afecţiunile respiratorii reprezintă principalele cauze ale morbididăţii şi mortalităţii, 86% din totalul deceselor fiind generate deaceste afecţiuni cronice.

 

Boala din umbră

 Diabetul este o boală care se instalează fără să-ţi dai seama şi rămâne în umbră până când apar complicaţiile. Primii pe lista suspecţilor sunt pacienţii obezi şi cei supraponderali. Până la 80 % dintre obezi sunt şi diabetici. Înainte de 1989 numărul era mult mai mic, acum însă 50% din populaţia ţării este obeză sau supraponderală. Pacienţii nu conştientizează, pur şi simplu, boala, deşi diabetul creşte de patru ori riscul bolilor cardiovasculare, te îmbătrâneşte cu 15 ani, generează complicaţii uneori deosebit de grave.

Specialiştii spun că toţi ar trebui să mâncăm exact ce mănâncă un diabetic, pentru că astfel reducem la maximum riscul îmbolnăvirii

 „Noi toţi ar trebui să mâncăm ce mănâncă un bolnav de diabet, pentru că asta este dieta care ne fereşte de boli, dieta unui om sănătos. Şi să nu uităm de efortul fizic, cel care scade glicemia ca urmare a consumului de glucoză în ţesutul muscular. Aşa obţinem şi scăderea în greutate şi mai rezolvăm o problemă. E foarte adevărat, diabetul poate fi însoţit de afecţiuni cardiace care necesită grijă la efortul fizic. Dar mişcare înseamnă inclusiv parcurgerea a 3 kilometri, pe jos, lucru la îndemâna oricui”, spune medicul Nicoleta Chitea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina.