Meșterii Tănase și Nițu- TEZAURE UMANE VII. Distincțiile, acordate mâine

75

Încă două titluri de Tezaur Uman Viu din partea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale pentru județul Olt. Distincția va fi acordată mâine meșterilor Constantin Nițu din Poboru și Gheorghe Tănase din Corbu.

Olărit, cojocărit, tors, ţesut, cioplit în lemn şi os, pictură pe lemn şi sticlă, feronerie, etc- activitatea meşteşugărească a Oltului este una variată şi cu tradiţie, meşterii noştri fiind recunoscuţi la nivel naţional. Oltul a bifat până acum două Tezaure Umane Vii, din cele 43 de titluri oferite la nivel național. Pentru alți doi olteni merituoși – Nea Costin Ghican de la Cezieni și Gheorghe Tănase din Corbu s-a întocmit documentația încă din 2017, însă programul a fost suspendat, comisia care acordă aceste titluri autodesființându-se. Cum pentru rapsodul popular propunerea nu a întrunit condițiile necesare, noua propunere a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt a fost Constantin Nițu. Desemnarea titulurilor va fi făcută mâine, în cadrul unei gale organizate de Ministerul Culturii. Dosarele au fost întocmite de consultantul artistic Valeru Ciurea, coordonatorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt  din cadrul Centrului Județean de Cultură și Artă Olt al Consiliului Județean Olt. Tot Valeru Ciurea va primi și distincțiile, cei doi meșteri fiind netransportabili.

Constantin Niţu,  profesor la Şcoala Populara de Artă Slatina timp de zeci de ani la secția externă din Poboru, specializarea țesut şi cusut, este unul dintre colecţionarii de seamă ai judeţului. Casa sa din satul Cornăţelu adăposteşte o impresionantă colecţie etnografică de costume femeieşti şi ţesături (scoarţe, ştergare, feţe de masă, bete, brâie, etc.), adunate de-a lungul vieţii de la sătenii din zonă sau creații proprii.

Gheorghe Tănase, din Corbu, este unul dintre foarte puținii creatori populari al căror meștesug ține de prelucrarea artistică a lemnului. Din mâinile sale dibace, prin cioplire, incizie, crestare sau sculptare în lemn, cu motive decorative tradiționale, ies obiecte decorative, utilitare, miniaturi, obiecte de cult sau de mobilier arhitectural Meșterul popular oltean are 70 de ani și este profesor al clasei externe a Școlii Populare de Arte și Meserii Slatina de circa treizeci de ani. Meșterul a fost propus și data trecută, în 2015, însă a avut neșansa ca printre dosare să mai fie un sculptor în lemn, iar comisia nu a acordat distincții pentru doi meșteri din același domeniu.

Primirea acestui titlu nu înseamnă bani sau alte avantaje materiale. Acești creatori populari au trăit practicând cu pasiune și dragoste ceea ce au preluat de la părinți sau bunici, fiind astfel recompensați pentru păstrarea nealterată a acestor comori populare.

Mulți meșteri olteni ar merita acest titlu, însă condițiile de acordare fac imposibilă încadrarea lor: să fie purtător, păstrător și continuator al meșteșugului și să aibă urmaș și să nu fi urmat o școală vocațională sau una de meserii. Dacă nu s-ar fi urcat la Ceruri, s-ar fi încadrat meșterii Tudor Deaconeasa, Teodora Trușcă, Grigore Ciungulescu și Lică Militaru.

Singurii olteni care au primit acest titlu, în 2015, sunt cojocarul Dumitru Liceanu de la Vădastra și vătaful călușarilor din Oporelu, Petre Feraru. Ei au primit cu aceeași ocazie și medalia Meritul Cultural, alți trei primindu-l anterior: Grigore Ciungulescu, olar de la Oboga; Nicolae M. Nica, sculptor în lemn și os dar și mare colecționar de artă populară de la Chilia-Făgețelu, cel care a lăsat în urmă și un muzeu; Constantin Nițu, cusător, țesător și colecționar de artă populară de la Cornățelu-Poboru.

Programul Tezaure Umane Vii, inițiat în anul 2008, este una dintre iniţiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial și vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor  de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, iar pe de altă parte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

Despre Tazaurele Vii ale Oltului:

Meșterii populari Dumitru Liceanu și Petre Feraru au primit titlurile de Tezaur Uman Viu