GALERIE FOTO/ În an centenar, Mihai Viteazul-schilodit și batjocorit de olteni

265

De la simbol al Slatinei, ce apărea pe cărţi poştale cu Slatina din anii ’80, opera lui Vasile Blendea, unul dintre cei mai mari sculptori români, a doua lucrare realizată pentru Slatina după statuia domnitorului Tudor Vladimirescu, a ajuns batjocura trecătorilor. Statuia nedeclarată monument de for public de către autoritățile slătinene, a fost înstrăinată autorităților din comuna Verguleasa într-o stare deplorabilă, iar acum, în cinstea a 460 de ani de la nașterea întâiului înfăptuitor al unirii țărilor române și în an centenar, Banul Craiovei și Breazul păzesc schilodiți o răscruce dintr-un sat, spre bătaia de joc a celor care trec pe lângă statuia odinioară impunătoare.

Circa trei decenii și jumătate, statuia domnitorului Mihai Viteazul, încălecat pe Breazul, a tronat impunătoare în Slatina, pe spațiul verde dintre Casa de Cultură a Sindicatelor și Spitalul Județean -colţul de la intersecţia străzii Independenţei cu bulevardul Nicolae Titulescu. A devenit chiar și simbol al municipiului, apărând pe cărțile poștale cu Slatina anilor ’80. Deși a fost realizată prin anii ’70 de unul dintre cei mai mari sculptori români, Vasile Blendea, special pentru Slatina, potrivit unor specialiști, alții declarând că ar fi fost realizată într-o tabără de creație la Slatina, autoritățile slătinene nu au notat în niciun document anul exact al executării, nu au inventariat-o şi nu au catalogat-o ca o operă de artă. Așa se face că odată cu retrocedarea terenului familiei Memish, statuia a fost mutată dintr=o parte în alta a Slatinei, până a ajuns într-o stare deplorabilă: întâi pe DE 70, zona hanului Cireaşov, apoi a aterizat în curtea Serviciului Sere Spaţii Verzi, pe strada Tudor Vladimirescu. În urmă cu un deceniu, statuia a fost înstrăinată Consiliului Local Verguleasa, unde domnitorul a ajuns la o răscruce. Cum administraţia locală nu a făcut niciun plan de reabilitare, astăzi, statuia îl înfățișează pe banul Craiovei cu capul întors la spate, ciung și fără sabie, iar pe Breazul fără picioarele din față și cu gura spartă.

Potrivit doctorului în istorie Aurelia Grosu, „actualul județ Olt a reprezentat o zonă de interes pentru Mihai Viteazul chiar înainte de urcarea pe tronul Țării Românești, după cum reiese din hrisovul din 6 sept. 1598 prin care își întărește 23 de sate din sudul jud. Olt, pe care le-a cumpărat când era boier.  La Caracal, pe Dealul Protosenilor, ridică o curte domnească, de unde emite și unele documente, din care se mai păstrează un fragment din zidul de incintă și biserica-paraclis, mult transformată în decursul vremii. În primul său an de domnie (1593/1594), Mihai Vodă reface mănăstirea Clocociov, urmașii așezându-l în rândul ctitorilor împreună cu Doamna Stanca și stema unită a țărilor române. Între Mihai Viteazul și vestita familie a boierilor Buzescu existau strânse relații de rudenie Doamna Stanca era vara fraților Buzești, iar Preda Buzescu, nepotul lor, s-a căsătorit cu jupâneasa Florica, fiica lui Mihai Viteazul dintr-o căsătorie anterioară.
Din rațiuni politice și genealogice, Radu, Preda și Stroe Buzescu, ctitorii săvârșitori ai mănăstirii Căluiu, au introdus în naosul bisericii portretul lui Mihai Viteazul, fiind primul portret cunoscut al voievodului.”.

Și, drept răsplată, oltenii îl batjocoresc în loc să-i cinsteaască memoria.