Se caută Pasărea Anului 2019 în România. Specia aleasă de români va fi imaginea SOR anul viitor

25

Patru specii de păsări reprezentative pentru țara noastră, unele comune, cunoscute de toată lumea, au intrat în competițe pentru a fi alese Pasărea Anului 2019. Orice român poate vota specia preferată, aceasta urmând ca anul viitor să fie vedeta tuturor acțiunilor SOR.

Pentru a aprecia mai mult darurile naturii, a încuraja birdwatchingul (observarea păsărilor), popularizarea și protejarea lor, Societatea Ornitologică Română a lansat un concurs inedit pentru țara noastră: Pasărea Anului 2019 în România. Timp de o lună, românii pot vota pentru una dintre cele cinci specii pe care specialiştii de la SOR le-au propus ca specie reprezentativă pentru ţara noastră în anul următor. Concursurile de acest gen sunt organizate an de an în fiecare ţară unde birdwatchingul câştigă teren. Observarea păsărilor în natură este un hobby tot mai frecvent, iar în SUA, 20% din populaţie declară că sunt birdwatcheri.

Din cele circa 400 de specii din țara noastră, au fost alese cinci specii comune, pe care oamenii le pot observa cu uşurinţă atunci când ies în natură, uşor de recunoscut. Mecanismul de votare este simplu: accesaâți pagina de Facebook a Societăţii Ornitologice Române, iar în albumul dedicat Păsării Anului 2019 să oferiţi un LIKE speciei preferate. Pasărea care va avea cele mai multe voturi (LIKE-uri) pe data de 30 noiembrie va fi declarată specia anului 2019. Ea se va regăsi pe cardurile de membru SOR în anul 2019, va beneficia de un tratament de vedetă – de la articole pe siteul organizaţiei la postări de Facebook şi Instagram.

Prima propunere este cel mai cunoscut răpitor de noapte din România – cucuveaua (Athene noctua). Este una dintre cele mai nedreptăţite specii – dat fiind că superstiţiile o dau drept un mesager al nenorocirilor, al calamităţilor şi al morţii. Superstiţiile provin de la priveghiurile din Evul Mediu. Noaptea, când decedatul era vegheat cu o lumânare şi cu obloanele deschise, din cauza mirosului greu – moliile mari erau atrase de lumina de la lumânări. Cucuveaua vânează aceste molii, sunt o delicatesă pentru ea, aşa că pasărea era prezentă la priveghi, în căutare de pradă. Oamenii au asociat-o pe nedrept cu moartea, dar cucuveaua este una din speciile care limitează populaţiile de rozătoare din apropierea caselor.

Mierla (Turdus merula) este a doua opţiune propusă la votare. Este specia pe care fiecare om care a ieşit în parc a auzit-o măcar o singură data, chiar dacă nu a văzut pasărea. Este mare amatoare de băi de soare, iar pentru a se curăţa de paraziţi, foloseşte furnici. Îşi lasă aripa pe furnicar, insectele urcă pe ea, mănâncă paraziţii şi o şi curăţă.

A treia specie supusă votului este sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) – un adevărat Vlad Ţepeş al lumii păsărilor. Denumirea ştiinţifică de gen, Lanius, înseamnă măcelar în limba latină, şi este acordată pentru felul unic de hrănire. Sfrânciocul prinde insecte, păsări mici şi rozătoare pe care le înfige apoi în ţepii arbuştilor sau în sârmă ghimpată şi de acolo se hrăneşte.

Vânturelul roşu (Falco tinnunculus) este specia de şoim cel mai des întâlnită în România şi în Europa. Se hrăneşte cu insecte, cu rozătoare şi rareori cu păsări de talie mică. Este extrem de uşor de recunoscut, pentru că zboară la punct fix, la înălţimi cuprinse între 4 şi 12 metri, de unde atacă prada. Este una din păsările care cuibăreşte şi în oraşe, inclusiv în Bucureşti.

Pupăza (Upupa epops) este specia cel mai uşor de recunoscut din cele cinci pe care le-au propus specialiştii de la SOR. Graţie „Amintirilor din copilărie” ale lui Ion Creangă, pupăza este o specie care se poate identifica lejer cu combaterea fenomenului de braconaj şi de vânzare ilegală a păsărilor sălbatice în România. Pentru pajişti, pupăza este echivalentul ciocănitorilor în păduri – prinde şi scoate de sub pământ coropişniţele, pe care le consumă.