Iohannis a intrat în vizorul UDMR după ultimul gest: ‘O astfel de atitudine din partea președintelui țării este inacceptabilă’

34

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a apreciat, miercuri, ca fiind „inacceptabil” că președintele Klaus Iohannis, aparținând la rândul său unei minorități naționale, a atacat la CCR Codul Administrativ care prevede extinderea drepturilor lingvistice în administrație pentru minorități.

„Din sesizarea CCR formulată de șeful statului reiese că acesta consideră că nu este nevoie de extinderea drepturilor lingvistice a minorităților din România și că drepturile existente ar trebui diminuate. În opinia UDMR, o astfel de atitudine din partea președintelui țării este inacceptabilă”, a afirmat Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă.

„Este îngrijorător că, într-un stat care se consideră a fi un exemplu în modul în care a soluționat problema minorităților naționale, șeful statului atacă la Curtea Constituțională legea care prevede extinderea drepturilor lingvistice în administrație pentru minoritățile de pe teritoriul ei”, a mai afirmat liderul grupului UDMR din Senat.

„De 17 ani nimeni nu a avut obiecții privind reglementarea legală care prevede posibilitatea ca, acolo unde ponderea unei minorități naționale atinge pragul de douăzeci la sută, în consiliile locale, consilierii locali ai minorității respective pot folosi limba lor maternă. De asemenea, există de mult timp prevederea legală conform căreia în compartimentele de relații cu publicul din cadrul administrațiilor locale trebuie garantată posibilitatea folosirii limbii materne prin angajarea personalului vorbitor de acea limbă. Aceste reglementări se regăsesc atât în noul Cod administrativ, cât și în Legea nr 215/2001, aflată în vigoare. Totuși, șeful statului, aparținând la rândul său unei minorități naționale, a atacat acum la Curtea Constituțională aceste drepturi lingvistice ale minorităților”, a mai afirmat Cseke Attila.

Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale, marți, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative.

”O administrație publică modernă, într-un stat de drept, democratic și social trebuie să fie, înainte de toate, o administrație publică transparentă, transparență de neconceput în absența unor reglementări clare, unitare și accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituționalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative și dispoziții necorelate atât între ele, cât și cu alte acte normative”, susține șeful statului în sesizarea trimisă CCR.

Președintele Iohannis mai susține că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membrul al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permițând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obține un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

”Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecințe calificate, aceea nu are nici o justificare rațională și nu este în concordanță cu valoarea socială protejată prin norma în discuție, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obținerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată”, mai menționează șeful statului.

De asemenea, potrivit sesizării de neconstituționalitate, în cuprinsul art. 40 alin. (1) lit. g) din lege se precizează că funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, sintagma „calitatea de comerciant persoană fizică” din art. 84 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 fiind înlocuită cu sintagma „calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

Președintele Klaus Iohannis a criticat și articolul privind „Folosirea limbii minorităților naționale”, care prevede că „autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”

”Potrivit art. 13 din Constituție, <În România, limba oficială este limba română>. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, <în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică>, mai arată Iohannis.

Președintele critică și introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleșii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene.

În varianta votată de Parlament se prevede că „(1) persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, care au exercitat funcții de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă”, iar cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, și este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.

”Vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituționale”, se arată în finalul sesizării.