Parlamentarii olteni, propunere legislativă pentru sistemul cooperatist de tip occidental

241

Deputații de Olt Alexandru Stănescu, Dan Ciocan și Marius Iancu și senatorii de Olt Paul Stănescu și Renică Diaconescu sunt coinițiatorii unei propuneri legislative ce urmărește susținerea cooperativelor agricole. Propunerea a fost depusă spre aprobare și adoptare în procedură de urgență la Senat pe 8 mai și a primit spre finele săptămânii trecute avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Fermierii olteni au început să conștientizeze că nu pot progresa vânzându-și munca pe marginea drumului și au început să se asocieze pentru a putea aduce legumele autohtone în hipermarketuri. Prima cooperativă agricolă a fost înființată la Pleșoiu de către o mână de fermieri tineri, iar exemplul lor a fost urmat și de alți colegi. Asocierea în cooperative agricole a revenit puternic în atenţia fermierilor,  fără nicio legătură cu vechea colectivizare demarată prin anii ’40- ’60 (confiscarea proprietăților agricole private și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat). Iar parlamentarii de Olt fac „zid” pentru cooperativele agricole și propun modificări și completări ale Legii 566/2004 care să sprijine sistemul cooperatist de către stat. Deputatul de Olt Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei de agricultură, este inițiatorul propunerii legislative depuse pe 8 mai la Senat pentru dezbatere, avându-i coinițiatori pe alți patru colegi parlamentari de Olt: Paul Stănescu, Renică Diaconescu, Dan Ciocan și Marius Iancu.

„Întrucât în prezent agricultorii care doresc să se asocieze într-o cooperativă agricolă nu au mai parcurs o astfel de experiență, prin modificările și completările pe care le propunem dorim  să perfecționăm și să fluidizăm procedurile practice, modalitățile și susținerile financiare de organizare și funcționare a cooperativelor agricole. (…) Într-o  societate românească post decembristă asistăm la percepțiile vechi despre cooperativele agricole chiar dacă România este în interiorul UE. În acest moment, pentru a ne folosi de toate avantajele din interiorul „selectului club european”, se impune necesitatea imperioasă a implementării în agriculutră a unui sistem copperatist de tip occidental, depășind astfel apatia care domnește în rândul producătorilor agricoli, prin sprijinirea sistemului cooperatist de către stat”, este motivată propunerea de  modificare și completare a actualei legi  a cooperativelor agricole.

Se propun: administrarea cooperativei de către un consiliu de administrație care să angajeze un director executiv; capital social minim de 5000 de lei pentru cooperativele agricole de grad I și 10.000 lei pentru grad II; reprezentare la nivel național de către Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole, organizație non profit, apolitică; acces la subvenții și la fondurile publice și europene prevăzute în programul de susținere a agriculturii României; scutirea membrilor de la plata impozitelului pe arendă; scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire; ascutirea de la plata impozitului pe profit pentru primii 5 ani pentru cooperativele agricole care preocesează produsele agricole și cele care produc material genetic și au activitate de reproducție.

Potrivit legii, se pot înființa următoarele forme de societăți cooperative: meșteșugărești, de consum, de valorificare, pentru exploatarea terenurilor agricole, pentru construcția de locuințe, pescărești, de transport, forestiere și alte forme.