Votarăm noi, votarăm, însă puțini, fratele meu. Păi să vezi puhoi de voturi ce curseră la „dușmani”, că până și Măruță, oltean de-al nostru, cu mândrie, stete pe gânduri. Păi, cum, măi, acișilea pe facebuc dederăm toți cu deștu-n sus ca semn că ieșim la răzbel de ziserăm că strângem oaste ca pe vremea lui Mihai Viteazul și, când, colo, la vorbărie înainte, la răzbel ioc. Așa că, dragilor, mâncarăm papară pe barba noastră, că, deh, să v-o spun p-a dreaptă: valori avem, valoare nu prea. Mândria de oltean stătu doar în vorbe, că la vorbe nu ne face nimeni. Hai, copii, nu vă lăsați, indiferent de vot voi sunteți Poarta Olteniei! Fruntea sus! Iar voi care furarăți voturili, să le dați mintenași înapoi data viitoare.