INCREDIBIL Un cioban din Caracal dă peste cap înțelegerile Ministerului Apărării

437

Saivanul unui cioban din Caracal construit fără autorizație pe raza comunei Stoeneți, în zona de protecție a Unității NATO, nu poate fi demolat. Ciobanul Nicu se luptă cu MApN în instanță. Procesele cu Primăria și Prefectura au fost suspendate.

Saivanul care a devenit centrul atenția autorităților române și americane a fost construit în urmă cu peste 10 ani, fără respectarea prevederilor legale în domeniul construcțiilor. După amplasarea antirachetă la UM 01871 de la Deveselu, autoritățile i-au pus în vedere să demoleze saivanul aflat la doar câțiva metri de gardul unității. Autoritățile au solicitat, ciobanul a refuzat și tot așa. Disputa a ajuns în instanță. De trei ani se luptă Ministerul Apărării cu proprietarul a sute de oi că tot nu a reușit să-l oblige să demoleze saivanul construit din plăci de beton, care „subminează cerințele de securitate fizică minime” ale facilității militare.

,,Cazul este în instanță. Pe lângă procesul intentat de Ministerul Apărării, am avut și noi și Consiliul Județean proces. Acestea au fost suspendate până la finalizarea cauzei ministerului. Ce pot să vă spun este că saivanul este construit fără autorizație, pe vremea fostului primar, pe un teren pe care domnul în cauză la cumpărat,, a declarat edilul comunei Stoenești, Alexandru Damian.

Spusele edilului sunt susținute și de Ministerul Apărării Naționale într-un document citat de Profit.ro. ,,În vara anului 2008 (Dumitru Bleja – n.r.) a edificat un imobil cu destinația de grajd de animale construit din plăci de beton pe fundație de ciment, acoperit cu tablă, având o lungime de 22 m, o înălțime de 4 metri și o lățime de 6 m, respectiv o amprentă la sol de 132 metri pătrați, pentru care nu a deținut autorizație de construcție, imobil neînregistrat în evidențele fiscale ale unității administrativ teritoriale în raza căreia este situat acesta, respectiv comuna Stoenești, Olt (…) Acest teren și, implicit, construcția edificată pe acesta se afla în proximitatea UM 01871 Deveselu, județul Olt, unitate care era dezafectată la acel moment”, se arată în document.

Proprietarul a invocat în instanță că, la data construirii saivanului aflat la aproximativ 25 de metri de gardul unității militare, respectiv la 4,2 metri de latura estică a acesteia,în conformitate cu legislația privind apărarea națională, nu avea obligația de a solicita aviz de la Statul Major al Armatei pentru construcția respectivă, această obligație revenind doar persoanelor juridice.

În plus,omul susține că, la vremea respectivă, nu a primit niciun fel de notificare în sensul demolării saivanului.Potrivit sursei citate, proprietarul susține că, la acea dată, în conformitate cu legislația privind apărarea națională, nu avea obligația de a solicita aviz de la Statul Major al Armatei pentru construcția respectivă, această obligație revenind doar persoanelor juridice.

Problemele au început în mai 2011, atunci când Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat oficial amplasarea scutului antirachetă american din România la fosta bază aeriană de la Deveselu. Cu două luni înainte, în martie 2011, UM 01871 Deveselu a sesizat Primăria Stoenești cu privire la faptul că saivanul a fost construit fără autorizație și fără aviz de la Statul Major al Armatei, fiind încălcată astfel atât legislația privind amplasarea de edificii în apropierea obiectivelor militare, cât și cea în construcții.

„Primăria Stoenești, prin adresa înregistrată cu nr. 197/05.04.2011, a răspuns că «nu are calitate și nu poate dispune pentru un drept care este garantat de lege – dreptul de proprietate», adresă care este semnată, pe lângă primar, și de inspectorul de specialitate Bleja Nicoleta, nimeni alta decât fiica proprietarului saivanului.  La momentul semnării adresei de răspuns nr. 1197/05.04.2011, decizia inspectorului de specialitate Bleja Nicoleta, în calitate de funcționar public, a fost influențată de interesul patrimonial al tatălui său, rudă de gradul I, referitor la situația sesizată de Unitatea Militară 01871 Deveselu,,, se mai precizează în documentele de la instanță. Tot acolo se spune că, neavând compartiment de specialitate cu atribuții de control, Primăria Stoenești ar fi trebuit să trimită sesizarea MApN cu privire la saivanul de lângă baza militară la Consiliul Județean Olt, lucru care nu s-a întâmplat.

Primăria Stoenești a cerut Prefecturii Olt sprijin pentru demolarea saivanului, care a sesizat la rândul său Consiliul Județean și Inspectoratul în Construcții Oltabia doi ani mai târziu.

Dumitru Bleja a obținut, în instanță, în primăvara lui 2014 recunoașterea oficială a dreptului de proprietate asupra saivanului, pentru a-l putea înregistra în evidențele fiscale și de cadastru ale primăriei Stoenești. Ulterior, a obținut și certificat de urbanism de la Consiliul Județean Olt și a solicitat aviz de la MApN, necesar pentru eliberarea autorizației de construcție. Ministerul i-a respins însă solicitarea dar și solicitarea de acordare a unor despăgubiri în valoare de 81.841 lei (circa 18.000 euro) pentru situația în care ar fi fost obligat să demoleze saivanul. Situația creată la Stoenești s-a aflat chiar și în atenția fostului prmeier Victor Ponta, care și-a trimis Corpul de Control la fața locului pentru a verifica situația.

De trei ani, cu ajutorul magistraților, Dumitru Bleja se luptă cu autoritățile și, până acum, a reușit să-și păstreze construcția ilegală.

Cel mai important dintre procesele pe care le are cu autoritățile este cel în care solicită justiției să oblige Statul Major al Armatei să emită aviz pozitiv pentru construirea saivanului, este încă pe rol. MApN a obținut o decizie favorabilă la prima instanță, Curtea de Apel București, în aprilie 2015, însă proprietarul a înaintat recurs, al cărui prim termen se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 17 ianuarie anul viitor. Un eventual succes i-ar permite lui Bleja să obțină despăgubiri ca urmare a demolării saivanului, care pare în acest moment iminentă. Solicitarea directă de despăgubiri i-a fost respinsă de către Judecătoria Caracal în aprilie anul acesta ca fiind perimată. De altfel, Bleja a reclamat instanței că MApN îi refuză avizul tocmai pentru a nu-i acorda despăgubiri.

Consiliul Județean Olt a obținut la Tribunalul Olt, în aprilie acest an, confirmarea deciziei sale prin care a dispus demolarea saivanului și amendarea proprietarului cu 3.000 de lei pentru construire ilegală, însă Dumitru Beja a cerut și a obținut, luna trecută, revizuirea acestui proces. Revizuirea urmează să se judece după soluționarea procesului de la ÎCCJ privind avizul MApN pentru construirea saivanulu, susțin colegii de la Profit.ro.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost declarat operațional în mai 2016. Sistemul a costat circa 800 de milioane de dolari și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un un radar antibalistic.