Chiulul, un fenomen greu de stăpânit. Elevii olteni, cu poliţiştii pe urme

221

Noul an școlar pare să nu fi fost interesant pentru elevii olteni. Mulți au pășit în clasa superioară fără să ia loc în bănci, preferând să petreacă timpul hoinărind pe străzi sau consumând timpul pe la terase. Absenteismul mare a determinat autoritățile să ia o serie de măsuri pentru a preveni chiulul. În lupta dusă cu dezinteresul multor elevi față de orele de curs au intrat și polițiștii de proximitate. Pe lângă acțiunile de prevenire a faptelor antisociale săvârșite de elevi, oamenii legii îi vânează pe chiulangii. Îi găsesc, îi duc la școală, iar ei o iau de la capăt. Totul pentru că legea îi ,,ține legați de mâini pe polițiști” care nu pot lua măsuri împotriva lor.

Elevii olteni, vânaţi prin baruri

Zeci de elevi sunt culeși zilnic de polițiști în timpul orelor de curs din baruri, cafenele sau alte localuri doar pe raza municipiului Slatina.  La fel stau lucrurile și în restul orașelor din județ.

,,Noi facem frecvent patrulări și toți elevii care-i găsim pe stradă, în preajma barurilor sau în localuri, îi legitimăm și îi ducem la școală. Îi predăm profesorilor. Mai mult de atât nu putem face că nu ne permite legea. La scurt timp pe mulți dintre elevii duși la șcală îi regăsim pe străzi, în intersecții cerșind sau baruri”, a declarat recent Cristian Grigorescu, șeful Serviciului Prevenirea Criminalității din cadrul IPJ Olt.

Părinţii, vinovaţi pentru absenţele copiilor

Mai grav este că nici în mediul rural nu se poate vorbi de lipsa absenteismului, doar că aici motivul principal nu este vagabondajul, ci munca. Elevii de la țară lipsesc mai mult toamna și primăvara, atunci când părinții acestora merg la munca câmpului.

,,Fata mea este în clasa a VII-a. Acum, la început de an, până se face orarul, vin cataloagele, mai lipsește. Merge cu noi să ne ajute la porumb, la vie. Când terminăm, merge și ea la școală și se ține de carte. E un copil bun, învață bine și e cuminte,, ne-a mărturisit Maria Popescu, dintr-o comună din nordul județului.

Cerşetorii de la intersecţii, asistaţi de stat

O categorie aparte de chiulangii o reprezintă elevii aflați în grija statului, indiferent de forma de protecție. Cei care lipsesc de la școală nu doar că vagabondează, dar sunt, de cele mai multe ori, găsiți la cerșit. Polițiștii care-i găsesc îi duc la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, măsurile împotriva lor urmând a fi dispuse de conducerea instituției. De cele mai multe ori, pentru acești copii se dispune o monitorizare mai atentă și introducerea lor într-un program de consiliere. Rezultatele acestor măsuri nu sunt, de cele mai multe ori, cele scontate, copiii continuând să cerșească și chiar să consume alcool, în loc să meargă la școală.

Oamenii legii, limitaţi în acţiuni

Polițiștii nu pot face mare lucru pentru a-i determina pe elevi să nu mai absenteze. Nici mai- marii învățământului oltean nu-i pot constrânge pe chiulangii să renunțe la obiceiul prost.

,,Măsurile de sancționare a chiulului sunt prevăzute în regulamentul școlar, stabilit la nivelul fiecărei unități de învățământ. În funcție de situație, de elev, dacă este sau nu unul dintre aceia care nu prea trec pe la școală, dacă sunt găsiți pe stradă sau la cerșit, conducerea unității de învățământ poate dispune o serie de sancțiuni sau de măsuri,, a afirmat Florica Grecu, inspector școalar adjunct al IȘJ Olt.

Absenteismul, un fenomen

Îndiferent de motiv, absenteismul școlar a devenit un fenomen. De la an la an, numărul absențelor înregistrate crește, în ciuda eforturilor făcute de conducerile unităților de învățământ sau de patrulările polițiștilor de la proximitate. Așa se face că, doar în primele două săptămâni de școală, elevii din județ au înregistrat câteva mii de absențe. Cele mai multe au fost trecute în dreptul  liceenilor. Mai mult de jumătate dintre absențe au fost motivate prin adeverințe medicale. Cu toate acestea au rămas suficient de multe care vin să demonstreze că elevii nu au avut motive întemeiate pentru a nu trece pe la ore.

Absenteismul îi lasă fără bani

Elevii care absentează nemotivat de la școală, în funcție de numărul absențelor, se pot alege cu diverse drepturi bănești fie reduse, fie suspendate. După ultima situație raportată de Inspectoratul Școlar Județean,  sute de copii au avut alocațiile de susținere a familiilor ciuntite sau suspendate din cauza absențelor.

„AJPIS a finalizat centralizarea alocaţiilor diminuate sau suspendate în cel de-al doilea semestru al anului şcolar 2016-2017. Ca urmare a numărului mare de absențe înregistrate, a fost suspendată plata alocației pentru susținerea familiei pentru 111 familii și diminuat cuantumul alocaţiei, începând cu 1 august 2017, pentru 294 de familii”, a declarat Maria Bănică, purtător de cuvânt AJPIS Olt.

Potrivit statisticilor instituției, cele mai multe alocaţii suspendate sunt la Slatina – zece familii, Caracal – opt, Scărișoara – șapte, Dobrosloveni – șapte și Curtișoara – cinci familii. În ceea ce privește diminuarea alocațiilor, în top se află municipiul Slatina  și Movileni, cu câte 13 situații, Caracal cu 12 cazuri și Izvoarele.

Sancţiunile, prea blânde pentru a stopa chiulul

Legea 277/2010 privind acordarea alocației pentru susținerea familiei, cu modificările și completările ulterioare, prevede reducerea cu 20% a cuantumului alocației pentru elevii care înregistrează până la 10 absențe, cu 50% dacă acumulează între 10 și 19 absențe, după 20 de absențe acest drep se suspendă. Legea mai prevede ca, în cazul familiilor cu mai mulţi elevi de vârstã școlarã, dacã unul singur dintre ei înregistreazã peste 20 de absențe nemotivate, alocația de susținere a familiei este suspendată la platã pentru toți copiii, iar dacă cuantumul absențelor este sub 20, se aplică procentele de penalitate pentru fiecare copil din familie, în funcție de absențele înregistrate.

Elevii care aleg să vagabondeze înregistrează rezultate scăzute la învățătură. În timp, ei sunt primii pe listele cu elevii care pică examenele naționale. În plus, ei sunt clienții frecvenți ai polițiștilor. Cei mai mulți sunt acuzați de furtișaguri. Cei mai cu dare de mână se regăsesc printre consumatorii de substanțe stupefiante sau cu efect halucinogen.